Sondaj INSCOP Research: Patriotism economic şi percepţii naţionale

Un sondaj INSCOP Research realizat pentru Funky Citizens în decembrie 2024 arată că aproape 70% dintre români ar vota un partid sau candidat naţionalist la preşedinţie, care susţine valorile religioase şi familia tradiţională.

Sondajul realizat de INSCOP Research, membru ESOMAR, la comanda Funky Citizens, a fost efectuat între 16-23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3.1% şi un grad de încredere de 95%. Cercetarea analizează preferinţele naţionaliste în contextul socio-demografic al României. Datele sunt comparate cu studii anterioare din 2021-2022 privind ascensiunea naţionalismului şi impactul dezinformării, finanţate de The German Marshal Fund şi Black Sea Trust.

Remus Ştefureac, director INSCOP: "Tema patriotismului şi mai ales declinarea sa specifică sub forma patriotismului economic, nu este nouă şi nu este o consecinţă a opţiunilor electorale din ultima perioadă. Subiectele sunt deja vechi, măsurate în încă din urmă cu 3-4 ani când intensitatea lor era chiar mai puternică. Riscul ca reprezentarea politică a patriotismului economic să fie asigurată doar de formule ultra-populiste cu viziuni izolaţioniste este însă real şi serios. Din acest motiv, legitimarea temei în spaţiul public şi explicarea derapajelor conspiraţioniste care însoţesc acest subiect reprezintă o provocare, dar şi o datorie pentru actorii politici şi civici responsabili."

Elena Calistru, preşedinte Funky Citizens: "Vedem o Românie prinsă între dorinţa de naţionalism şi realitatea europeană. Dar datele arată clar: când punem în balanţă ieşirea din UE sau apropierea de Rusia, românii aleg raţional. E timpul să construim un patriotism civic autentic, bazat pe transparenţă şi bună guvernare, nu pe teorii ale conspiraţiei. Putem fi şi patrioţi, şi europeni - nu trebuie să alegem între cele două."

Percepţiile românilor asupra interesului naţional şi influenţelor externe

Guvernanţii şi interesul naţional

54% dintre respondenţi consideră că guvernanţii acţionează în interesul altor ţări (în scădere faţă de 63.9% în ianuarie 2022).

33.1% cred că aceştia acţionează în interes naţional (în creştere faţă de 28.8% în ianuarie 2022).

12.9% nu ştiu sau nu răspund.

Ajutorul statului pentru firme

63.8% consideră că statul sprijină mai mult companiile străine (în scădere faţă de 68.1% în ianuarie 2022).

20.6% cred că statul sprijină mai mult firmele româneşti (în creştere faţă de 15.4% în ianuarie 2022).

15.7% nu răspund.

Economie controlată de străini

61.8% sunt de acord că economia României este controlată de străini (în scădere de la 77.5% în ianuarie 2022).

31.7% consideră că economia funcţionează liber, conform regulilor pieţei (în creştere faţă de 17.2%).

6.5% nu ştiu sau nu răspund.

Produse agricole româneşti

54.3% cred că produsele agricole româneşti sunt rare în marile reţele comerciale din cauza preferinţei acestora pentru produsele străine (în scădere faţă de 63.9%).

39.7% consideră că rarefierea este cauzată de producţia locală redusă (în creştere faţă de 29.7%).

6% nu răspund.

Aceste rezultate reflectă o scădere a percepţiei negative privind influenţele externe, dar şi o creştere a încrederii în acţiunile guvernanţilor şi în capacitatea economiei de a funcţiona liber.

Exploatarea resurselor naturale

62.4% dintre respondenţi sunt de părere că resursele naturale ale României ar trebui exploatate doar de companii româneşti (faţă de 69.7% în ianuarie 2022), în timp ce 34.9% consideră că resursele naturale ale României ar trebui exploatate de orice companie românească sau străină care lucrează eficient (faţă de 28.5% în ianuarie 2022). 2.7% nu ştiu sau nu răspund.

Calitatea produselor din piaţa românească

66.5% cred că firmele străine vând pe piaţa românească produse calitativ inferioare faţă de cele pe care le vând în alte ţări (faţă de 71.8% în ianuarie 2022), în timp ce 29.5% sunt de părerea contrarie (faţă de 24.2% în ianuarie 2022). Procentul non-răspunsurilor este de 3.9%.

Firme româneşti vs. firme străine

57% dintre români sunt de părere că firmele străine care activează în România oferă condiţii mai bune de muncă şi plătesc salarii ceva mai mari (faţă de 62.4% în ianuarie 2022). La popul opus, 23% consideră că firmele româneşti oferă condiţii mai bune de muncă şi plătesc salarii ceva mai mari (faţă de 20.4% în ianuarie 2022). 20% nu ştiu sau nu răspund.

Impact investiţii străine

În opinia a 45.8% dintre români, companiile străine care au investit în România în ultimii 30 de ani au făcut mai mult bine decât rău României (faţă de 39.5% în ianuarie 2022). 43.4% sunt de părerea contrarie (faţă de 51.3% în ianuarie 2022), iar 10.8% nu ştiu sau nu răspund.

Taxe mai mari pentru firme străine

55.8% dintre cei chestionaţi sunt de părere că " Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, chiar şi cu riscul ca unele dintre acestea să-şi mute afacerile în alte ţări" (faţă de 66.5% în septembrie 2021). 40.2% sunt de părere contrarie (faţă de 28% în septembrie 2021), iar 4% nu ştiu sau nu răspund.

Conspiraţia statelor bogate pentru ţinerea României în sărăcie

49.5% dintre români sunt de acord cu afirmaţia: "Există o înţelegere a statelor mai bogate pentru a ţine România în sărăcie şi subdezvoltare" (faţă de 60.2% în ianuarie 2022). 42.8% sunt în dezacord cu afirmaţia (faţă de 33.7% în ianuarie 2022). 7.7% este procentul non-răspunsurilor.

Percepţii despre poziţia României în relaţie cu Europa şi identitatea culturală

România, colonie a UE şi SUA

48.5% dintre respondenţi sunt de acord cu afirmaţia că România este o colonie a UE şi SUA (în scădere faţă de 52.5% în 2021).

42.7% îşi exprimă dezacordul (în creştere faţă de 39.5%).

8.8% nu ştiu sau nu răspund.

Românii, cetăţeni "de mâna a doua"

66.6% consideră că românii sunt priviţi ca cetăţeni "de mâna a doua" în Europa (în scădere faţă de 76.3% în 2021).

29.1% nu sunt de acord (în creştere faţă de 19.8%).

4.3% nu ştiu sau nu răspund.

Identitate culturală

74.8% sunt de acord că România are de recuperat economic faţă de Occident, dar cultural este superioară multor state occidentale (în creştere faţă de 72.5% în 2021).

18.6% sunt în dezacord (în scădere faţă de 21.5%).

6.5% nu răspund.

Percepţiile privind statutul României şi poziţia cetăţenilor săi în Europa s-au îmbunătăţit uşor, în timp ce convingerea despre superioritatea culturală a României continuă să fie larg răspândită.

Intenţia de vot ipotetic pentru un partid naţionalist

69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte, care promovează valorile religioase şi susţine familia tradiţională (faţă de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (faţă de 32.8% în ianuarie 2022). Nu ştiu sau nu răspund 3.6% din total eşantion.

Intenţia de vot ipotetic pentru un partid naţionalist care ar propune ieşirea României din UE

Dintre cei dispuşi să voteze un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte (69.1% din total eşantion în decembrie 2024), 33.1% şi-ar menţine opţiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri şi politici care ar putea determina ieşirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanţilor la sondaj). 61.6% şi-ar schimba opţiunea. 5.3% nu ştiu sau nu răspund.

Spre comparaţie, în ianuarie 2022, din cei dispuşi să voteze un partid naţionalist (65.7% din total eşantion), 39.7% declarau că şi-ar fi menţinut opţiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanţilor la sondaj), în timp ce 55.1% susţineau contrariul.

Intenţia de vot ipotetic pentru un partid naţionalist care ar propune o apropiere a României de Rusia

Dintre cei dispuşi să voteze un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte (69.1% din total eşantion în decembrie 2024), 16% şi-ar menţine opţiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere faţă de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanţilor la sondaj) şi 81% şi-ar schimba-o. 3% nu ştiu sau nu răspund.

Spre comparaţie, în ianuarie 2022, din cei dispuşi să voteze un partid naţionalist (65.7% din total eşantion), 26% declarau că şi-ar fi menţinut opţiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanţilor la sondaj), în timp ce 68.4% susţineau contrariul.

Intenţia de vot ipotetic pentru un partid naţionalist care ar propune naţionalizarea companiilor care exploatează resurse naturale

Dintre cei dispuşi să voteze un partid sau un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte (69.1% din total eşantion în decembrie 2024), 37.4% şi-ar menţine opţiunea dacă un astfel de partid/ candidat ar propune naţionalizarea companiilor care exploatează resurse naturale (ceea ce reprezintă aproximativ 25.9% din totalul participanţilor la sondaj), în timp ce 52.2% şi-ar schimba-o. 10.4% nu ştiu sau nu răspund.

Recunoaşterea cuplurilor de acelaşi sex

68.1% dintre respondenţi se opun categoric ca statul român ar trebui să ofere o formă de recunoaştere legală cuplurilor alcătuite din persoane de acelaşi sex (faţă de 67.9% în septembrie 2021). 21% consideră că aceste cupluri ar trebui recunoscute legal, dar în anumite limite (faţă de 18.5% în septembrie 2021), iar 8.4% sunt de părere că respectivele cupluri ar trebui recunoscute legal, la fel ca şi cuplurile alcătuite dintr-un bărbat şi o femeie (faţă de 11.5% în septembrie 2021). 2.5% dintre cei intervievaţi nu ştiu sau nu răspund la întrebare.

INSCOP Research este o companie privată specializată în cercetări sociale şi de marketing, fondată în 2013. Face parte din reţeaua globală ESOMAR şi beneficiază de o echipă de experţi cu o experienţă colectivă de peste 20 de ani în:

Cercetare sociologică

Comunicare publică

Ştiinţe politice

Activităţi academice

Compania este recunoscută pentru realizarea de studii complexe şi relevante în domeniul social, politic şi de marketing.