Sondaj: O treime din băncile centrale amână lansarea de monede digitale

Aproape o treime din băncile centrale şi-au amânat planurile de lansare a versiunilor digitale ale monedelor lor, conform unui studiu publicat săptămâna aceasta de Reuters.

Monedele digitale bancare centrale (CBDC) sunt din nou în centrul atenţiei după ce una din primele decizii luate de preşedintele american Donald Trump a fost să interzică activităţile pentru lansarea dolarului digital.

Studiul menţionat a fost finalizat înaintea anunţului lui Trump, dar băncile centrale care au participat au fost întrebate dacă sunt mai puţin interesate de CBDC, date fiind problemele legate de aceste active. Conform analizei, 67% dintre băncile centrale nu şi-au schimbat abordarea în ultimul an, trei sferturi intenţionează să emită o monedă digitală, în timp ce 19% nu au în plan să facă acest lucru.

Alte răspunsuri arată poziţii diferite. Ponderea băncilor centrale înclinate să emită o monedă digitală a scăzut uşor, iar proporţia celor care acum sunt mai puţin dispuse să lanseze o astfel de monedă este de 15%, comparativ cu un nivel zero în 2022.

"Există, în mod clar, o ezitare în privinţa acestui subiect", se arată în studiul realizat de Forumul Oficial al Instituţiilor Monetare şi Financiare (OMFIF), un think tank din Londra, şi firma germană de tehnologie Giesecke+Devrient. Analiza menţionează: "Foarte puţine bănci centrale au luat până acum decizia de a emite o monedă digitală, în pofida activităţii intense din acest domeniu".

Conform studiului, 31% dintre instituţii au amânat calendarul pentru lansarea CBDC, inclusiv aproape jumătate din cele care sperau să emită o monedă digitală în următorii trei-cinci ani.

Susţinătorii monedelor digitale spun că ar putea face plăţi încrucişate 24/7, în timp real, şi că acestea sunt o alternativă firească la numerarul fizic, care pare în declin. Oponenţii CBDC spun, însă, că progresele în domeniul plăţilor pot fi realizate cu ajutorul sistemelor existente. Au existat şi proteste publice care s-au concentrat asupra uneia dintre principalele critici aduse de preşedintele american - dar respinsă de bancherii centrali -, că guvernele le-ar putea folosi pentru a spiona.

Studiul a arătat că "prezervarea suveranităţii politicii monetare a băncii centrale" rămâne principalul argument pentru introducerea CBDC, în special în economiile majore, cum este zona euro.

CEO-ul Giesecke+Devrient Currency Technology, Wolfram Seidemann, a remarcat că unul dintre cei mai importanţi oficiali ai Băncii Centrale Europene (BCE) a declarat recent că un euro digital va contrabalansa atenţia acordată de Trump "monedelor digitale stabile" (stablecoins) - un tip de criptomonedă legată de obicei de dolar.

Monedele stabile sunt administrate pentru profit de grupuri private. Dacă devin dominante, îngrijorarea este că ar elimina banii, respectiv puterea câştigată de ţări prin tipărirea şi deţinerea propriilor monede.

"Sunt sigur că vor mai exista viziuni similare", a spus Seidemann, referindu-se la poziţia BCE. O altă problemă este, în opinia sa, preocuparea continuă cu privire la confidenţialitate şi riscul ca aproape oricine să ajungă să folosească un CBDC.

Jamaica, Bahamas, Nigeria şi China au avut această problemă şi a fost cea mai mare îngrijorare pentru aproximativ 55% dintre băncile centrale de pe pieţele incluse în analiza citată.

• Piero Cipollone, BCE: "Nevoia unui euro digital creşte"

Băncile din zona euro au nevoie de un euro digital pentru a răspunde iniţiativei preşedintelui american Donald Trump de a promova "stablecoins", a declarat recent Piero Cipollone, membru al consiliului Băncii Centrale Europene (BCE), citat de Reuters.

Anterior, Trump anunţase, printr-un ordin executiv, că "va promova dezvoltarea şi creşterea stablecoins legale şi legitime, susţinute de dolar, la nivel global", ca parte a unei strategii mai ample privind criptomonedele.

Cipollone a subliniat că această mişcare ar întări necesitatea ca BCE să lanseze propria monedă digitală, subliniind: "Cred că, aici, cuvântul-cheie este «global». Această soluţie duce la o dezintermediere suplimentară a băncilor, care pierd comisioane, pierd clienţi. De aceea avem nevoie de un euro digital (...) Lansarea unui euro digital ar putea deveni esenţială pentru menţinerea competitivităţii economice a zonei euro".

Băncile din zona euro şi-au exprimat îngrijorarea că un euro digital ar putea duce la scăderea depozitelor, pe măsură ce clienţii îşi transferă o parte din numerar către portofele digitale garantate de BCE, potrivit Reuters.

Amintim că, în iunie 2024, BCE a publicat primul său raport de progres privind faza de pregătire a euro digital. Proiectul a fost lansat de Eurosistem (BCE şi băncile centrale naţionale din zona euro) în octombrie 2021 şi a debutat cu o fază de investigaţie, în cadrul căreia au fost analizate posibilele caracteristici de proiectare ale noii monede digitale şi mecanismele sale de distribuţie. În iunie 2023, Comisia Europeană a emis o propunere legislativă privind stabilirea unui euro digital. În octombrie 2023, Consiliul Guvernatorilor BCE a apreciat că proiectul supus analizei este fezabil şi a decis intrarea acestuia în faza de pregătire. Obiectivul acestei etape, care va dura până la 31 octombrie 2025, este de a crea condiţiile necesare unei emiteri potenţiale a euro digital. Conform raportului de progres, cea de-a doua fază va include finalizarea setului unic de reguli privind derularea plăţilor cu euro digital şi selectarea furnizorilor care vor asigura platforma şi infrastructura necesare pentru noua monedă. De asemenea, Eurosistemul va face teste suplimentare şi se va implica mai puternic în apecte tehnice privind euro digital, cum ar fi plăţile off-line şi un plan de implementare. Activităţile tehnice ale Eurosistemului vor fi conduse în paralel cu procesul legislativ de adoptare a reglementării privind euro digital. Legiuitorii europeni (Consiliul UE şi Parlamentul European) vor putea ajusta textul legislativ în funcţie de progresele tehnice înregistrate de Eurosistem, după cum şi acesta din urmă va modifica standardele tehnice pentru a corespunde unor eventuale amendamente legislative. Spre sfârşitul anului 2025, Eurosistemul va decide dacă va emite sau nu euro digital, dar nu va face aceasta decât dacă procesul legislativ a fost finalizat.