SONDAJ PWC ROMÂNIA: Modificările aduse Codului fiscal vin în sprijinul companiilor

Modificările recente aduse Codului fiscal vin în sprijinul companiilor, consideră majoritatea respondenţilor (56%) în cadrul unui sondaj realizat de PwC România, iar facilitatea care va fi aplicată de cele mai multe companii (67%) vizează beneficiile pentru angajaţii aflaţi în telemuncă.

Astfel, doar 8% dintre participanţi au spus că modificările nu le sunt utile, în vreme ce 38% încă le analizează pentru a vedea pe care dintre acestea le pot aplica. Dintre noile prevederi introduse cu prilejul acestor modificări, 67% dintre respondenţi spun că pot beneficia de facilităţile fiscale pentru angajaţii care aplică telemunca, 17% de consolidarea fiscală, iar 8% de măsura privind ajustarea TVA pentru creanţele neîncasate de la beneficiari persoane fizice.

"Pe lângă o serie de clarificări şi îmbunătăţiri ale legislaţiei fiscale, multe dintre modificările publicate la finalul anului trecut fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri care au fost propuse de mediul de afaceri în scopul modernizării legislaţiei fiscale. Adoptarea lor a dat încredere contribuabililor că procesul legislativ se poate desfăşura cu dezbatere publică şi transparenţă, nu doar cu decizii luate rapid, fără consultare, aşa cum s-a întâmplat adesea în ultimii ani", spune Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România.

Deşi ponderea celor care pot beneficia de consolidarea fiscală este mai redusă decât a celor care pot aplica facilităţile pentru angajaţi, atunci când au fost întrebaţi despre importanţa modificărilor, respondenţii au apreciat majoritar (50%) că impactul pe care îl generează măsura consolidării fiscale asupra companiilor este mai mare decât cel al măsurii privind beneficiile pentru angajaţi (30%).

Cele mai mari provocări din perspectivă fiscală pentru anul 2021 sunt, conform sondajului, raportarea DAC6 privind aranjamentele transfrontaliere (39%), documentaţia serviciilor prestate între companiile aceluiaşi grup (38%), îmbunătăţirea fluxurilor de numerar (12%) şi inspecţiile fiscale (11%).

"Companiile consideră că raportarea privind cerinţele DAC6 este principala provocare a acestui an pentru că se confruntă cu o obligaţie nouă şi complexă. Societăţile din România ar trebui să demareze rapid, dacă nu au început deja, procesul de analiză a tranzacţiilor transfrontaliere iniţiate începând cu 25 iunie 2018, pentru a identifica eventuale aranjamente raportabile având în vedere că termenele se apropie cu paşi repezi", explică Andreea Mitiriţă, Partener PwC România.

"Observăm că şi în 2021, contribuabilii rămân la fel de preocupaţi de problematica serviciilor intra-grup şi de inspecţiile fiscale, două teme aflate în legătură directă şi care sunt recurente în relaţia cu inspectorii fiscali. Atât pregătirea documentaţiei pentru aceste servicii, cât şi a inspecţiilor fiscale sunt complicate şi necesită multă atenţie, efort şi resurse din partea societăţilor. După o perioadă mai calmă din cauza restricţiilor, activitatea de control fiscal devine tot mai intensă pe măsură ce economia se redeschide", spune Ruxandra Târlescu, Partener PwC România

Modificările Codului Fiscal menţionate de sondaj (legea 296/2020)

Consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit vizează consolidarea impozitului pe profit pentru grup, prin care profitul consolidat se compensează cu pierderile grupului. Măsura poate fi implementată de un grup fiscal dacă este îndeplinită condiţia de 75% deţinere directă sau indirectă, pe o perioadă de un an anterioară consolidării. Astfel, poate fi aplicată fie dacă societăţile se deţin între ele, fie dacă o persoană fizică română deţine 75% din amândouă, fie dacă sunt deţinute de o persoană dintr-un stat cu care România are tratat de dublă impunere. Grupul fiscal poate fi constituit doar din persoane juridice române sau cu sediul social în România, iar perioada de aplicare a măsurii este 5 ani, începând cu anul fiscal următor depunerii cererii. Astfel, că deşi intră în vigoare în 2021, consolidarea fiscală poate fi aplicată efectiv din 2022.

De la 1 ianuarie 2022, ajustările privind creanţele neîncasate vor fi deductibile integral. Condiţiile pentru aplicare sunt ca respectivele creanţe să fie mai vechi de 270 zile, negarantate, de la terţi. Prin urmare, pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor vor fi şi ele deductibile 100%, fiind acoperite de ajustarea deductibilă.

O nouă facilitate introdusă în modificările Codului fiscal se referă la beneficiile pentru angajaţii în telemuncă. Astfel, angajatorii au posibilitatea de a acorda sume angajaţilor pentru susţinerea cheltuielilor pe care le au cu locul din care desfăşoară activitatea, respectiv cheltuieli cu utilităţi sau pentru achiziţia de echipamente de birou. Aceste sume trebuie să fie stabilite prin contractul de muncă în limita unui plafon lunar de 400 de lei şi pot fi acordate fără prezentarea de documente justificative, în funcţie de numărul de zile pe care angajatul le efectuează în telemuncă.

Ajustarea TVA aferentă creanţelor neîncasate de la persoane fizice este aplicabilă creanţelor de la persoane fizice, în cazul în care această contravaloare nu este încasată în termen de 12 luni. În acest scop, societăţile trebuie sa facă dovada încercării recuperării creanţelor. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani, de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit termenul de plată. Primele ajustări vor putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2022.

"Având în vedere că ţările din întreaga lume îşi regândesc şi îşi adaptează politicile fiscale la noua structura a economiei schimbată de pandemie, nici România nu va face excepţie. Autorităţile vor avea în acest an o oportunitate de a aduce schimbări în sistemul fiscal care pot sprijini în continuare redresarea economică. Astfel, va fi necesară o abordare holistică: în timp ce anumite reguli s-ar putea relaxa pentru a ajuta mediul de afaceri - similare cu cele adoptate la finalul anului trecut -, altele ar putea deveni mai stricte pentru a limita pierderile de venituri bugetare", consideră Daniel Anghel.