Sorin Ovidiu Vîntu, urmărit penal sub toate guvernările

Sorin Ovidiu Vîntu revine în atenţia opiniei publice după ce procurorii Parchetului Instanţei Supreme au început urmărirea penală în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI). Fostul mogul media este acuzat de spălare de bani şi delapidare. În urma cercetărilor s-a stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 lei proveniţi din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei proveniţi din infracţiunea de înşelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI. Procurorii au stabilit că: "Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracţiunea de delapidare săvârşită în dauna Fondului Naţional de Investiţii, pentru care autorul a şi fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârşirea infracţiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală şi să nu execute pedeapsa, precum şi de a tăinui sumele de bani obţinute". Ulterior săvârşirii faptelor menţionate, Vîntu ar fi dobândit şi ar fi deţinut, direct sau prin persoane fizice şi juridice pe care le controla, sume de bani şi alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Popa Nicolae şi din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna FNI, cunoscându-le provenienţa. De asemenea, Vîntu ar fi efectuat mai multe operaţiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracţiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi. Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acţionat sub coordonarea lui Sorin Ovidiu Vîntu, care a fost iniţiatorul întregii operaţiuni şi principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Naţional de Investiţii. Astfel, după ce în perioada 1999 - 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziţionarea de bunuri imobile.

În august 2011 Sorin Ovidiu Vântu reintra în "malaxorul" justiţiei cu ocazia redeschiderii mai multor dosare penale în care era implicat. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a infirmt soluţile de neurmărire penală a lui Sorin Ovidiu Vîntu date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), dar şi în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS).

O contribuţie la reinculparea lui Vîntu au avut chiar foştii colaboratori ai acestuia. Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de detenţie pentru prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, a solicitat autorităţilor române, după ce a fost extrădat din Indonezia, redeschiderea cazului FNI. La vremea respectivă Parchetul General a făcut precizări în legătură cu această răsturnare de situaţie: "La propunerea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, în considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum şi a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Naţional de Investiţii formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, au fost analizate cauzele soluţionate anterior de Ministerul Public, având ca obiect fraudarea FNI sau infracţiuni de spălare de bani presupus a fi comise de Vîntu, fiind identificate următoarele dosare:1. Dosarele penale nr.372/D/P/2004 şi nr.374/D/P/2004 - care au vizat generarea unor pagube în patrimoniul investitorilor FNI; 2. Dosarul penal nr.76/P/2005 - privind prejudicierea Băncii Agricole SA; 3. Dosarul penal nr.754/D/P/2006 - privind constituirea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) SA; 4. Dosarul penal nr.34/D/P/2005 - privind falimentul Băncii Române de Scont (...)Faptele săvârşite au vizat, în esenţă, configurarea şi exploatarea într-o perioadă îndelungată de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizând practic aceleaşi modalităţi de operare şi implicând aceleaşi persoane şi instituţii. Separarea artificială a dosarelor a condus la ignorarea legăturilor temporale şi de cauzalitate, astfel încât cercetările s-au limitat la lămurirea parţială a circumstanţelor în care au fost comise faptele (...) Având în vedere aceste aspecte, prin ordonanţa din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dis-pus infirmarea soluţiilor de neurmărire din dosarele menţionate şi continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară". Peste 300.000 de oameni şi-au pierdut banii depuşi la Fondul Naţional de Investiţii, administratorii acestuia realizând o fraudă de aproape 400 de milioane de euro.