SOV: "Maior a fost dat afară pentru că apare cu nume şi prenume în dosarul EADS"

George Maior ar fi fost dat afară de la Serviciul Român de Informaţii, pentru că numele său ar apărea în dosarul EADS, scrie Sorin Ovidiu Vîntu într-o nouă postare publicată astăzi pe blogul personal.

Comentariul lui SOV debutează astfel: "Lermontov s-a sinucis. În timp ce-şi ducea pistolul la tâmplă, a început să strige: < Nu trageţi, fraţilor! > Cam aşa sună demisia lui Maior. Dincolo de versiunea oficială, acesta a fost dat afară pentru că apare cu nume şi prenume în dosarul EADS".

Potrivit lui SOV, obedienţa totală în faţa americanilor "se pare că nu i-a fost de prea mare folos". Singurul lucru bun pe care l-a făcut Maior a fost recunoaşterea ofiţerilor acoperiţi din presă, consideră Vîntu, care scrie, despre acesta, că, în rest, şi-a încheiat mandatul "în aceeaşi manieră în care a funcţionat pe tot parcursul lui - slugarnic, redus şi beat manga".

"Aşa cum se vede, au început să iasă la suprafaţă, din declaraţiile lui Gabriel Sandu şi Niro, toată grozăvia din spatele oamenilor politici, toată putreziciunea clasei politice. Ceea ce v-am descris în postările anterioare este dovedit punct cu punct de declaraţiile celor evocaţi de mine mai sus. Sub presiunea acestor destăinuiri, politicienii au început, în sfârşit, să admită faptul că trebuie să-şi schimbe năravurile şi să umble la sursă tuturor relelor din politică românească - legea finanţării partidelor", comentează Sorin Ovidiu Vîntu.

Acesta adaugă: "Iată că un prim obiectiv din ceea ce ne-am propus împreună a fost atins. Atenţie, însă, finanţarea partidelor de la bugetul de stat este o altă escrocherie marca actualei clase politice. Această încercând să disimuleze susţinerea la negru, care va continua.

Statul nu-şi va permite să finanţeze sumele exorbitante la care ajunge o campanie electorală. Ascunşi în spatele acestui subterfugiu, politicienii îşi vor continuă practicile.

Foarte important este şi cine va controla sumele cheltuite în campanii. Cred că B.E.C.-ul poate fi însărcinat cu acest lucru".

Redăm mai jos restul postării de pe blogul lui Sorin Ovidiu Vîntu:

"Ani de zile am fost demonizat de Băsescu şi slugile lui - Maior, Udrea, ofiţerii acoperiţi din presă sau din justiţie. Azi cred că aţi înţeles de ce. Comparaţi-mă cu ăştia şi trageţi singuri concluziile! În timp ce Băsescu şi ai lui furau miliarde, ofiţerii lui Maior din presă şi justiţie mă diabolizau copios pentru a abate atenţia de la jaful de proporţii ai căror făptuitori erau. Protecţia totală oferită de < binefăcătorii > noştri americani lui Băsescu a făcut toate astea cu putinţă.

Reforma S.R.I-ului nu a însemnat altceva decât înlocuirea infiltraţiilor din Rusia cu cei din America.

Am acceptat abuzurile statului pentru ceea ce am făcut în anii 1990-1991. Aşa cum am spus, pentru operaţiunile comerciale ilegale de atunci, meritam să fac ani buni de închisoare.

Cred că a venit momentul să vă spun ce am făcut cu adevărat.

Până în 1989, am făcut contrabandă cu argint industrial. După 1989 şi până în 1991, folosindu-mi vechile contacte, am fost unul dintre cei mai importanţi contrabandişti ai părţii acesteia din Europa. Cu banii obţinuţi, am deschis un şir de câteva sute de magazine şi baruri în toată zona Moldovei. Introducerea T.V.A. m-a făcut să lichidez toate afacerile comerciale şi să creez o piaţă vag reglementată - piaţă certificatelor de proprietate. În acest timp, am ajuns proprietarul de facto a circa 6% din economia românească. Împreună cu alţi doi amici, am fost printre primii din grupul membrilor fondatori ai Bursei de Valori Bucureşti.

În scurt timp, firma pe care o înfiinţasem a ajuns un colos pe piaţă financiar-bancară, cu peste 700 de filiale, două bănci, două companii de asigurări, o firmă de leasing, o firmă de consultanţă financiară şi peste 8000 de angajaţi.

La începutul anilor 2000, deţineam încă alte câteva sute de firme în alte zone de activitate decât cea financiar-bancară, cu alţi 2000 de salariaţi.

În anul 1996, am contribuit major la apariţia unei noi meserii în România. Prin eforturi proprii, am şcolarizat peste 3000 de brokeri în programe de pregătire de câte 3 luni.

În anul 1997, prin < Premiul de excelenţă în cultură - Eugenia Vîntu >, timp de 3 ani consecutiv, readuc în atenţia societăţii cultura română, omagiind pe unii dintre cei mai mari oameni de ştiinţă şi artă contemporani. Tot în aceeaşi perioadă, trimit lunar tuturor şcolilor din mediul rural (peste 5000) toată literatura naţională şi revistele cele mai importante.

În anul 2000, sentimentele mele anti-americane duc la prăbuşirea acestui imperiu, prin asocierea mea la cel mai mare scandal financiar al acelui moment - căderea F.N.I. Faptul că vândusem fondul cu 3 ani înainte de a se prăbuşi nu a mai contat - coloana a V-a americană din presa română a făcut un asemenea tărăboi încât mi-a fost imposibil să contracarez.

Începând cu 2004, am construit cel mai important grup de presă din România. Graţie trustului < Realitatea-Caţavencu >, presa din România s-a modernizat. Pentru prima dată, un trust media a enunţat un set de valori moderne, folosindu-i pe cei mai valoroşi jurnalişti ai momentului, peste 3000. Toate televiziunile de ştiri care au apărut după aceea nu au fost altceva decât nişte copii amărâte şi vulgare ale Realităţii TV.

În anul 2009, îi retrag sprijinul lui Băsescu şi decid să-l sprijin pe Geoană. A fost momentul în care Băsescu şi mai vechii mei < prieteni > americani decid să confişte < Realitatea >. După ce ajunge din nou preşedinte, Băsescu îl pune pe Maior să se ocupe de realizarea acestui proiect. Prin intermediul lui Ghiţă, ei reuşesc să fure cu acte false sediul şi echipamentele acestei televiziuni. În ciuda reclamaţiilor făcute şi probelor depuse, parchetul general nu interprinde nimic. Mai mult chiar, în urma unei operaţiuni S.R.I., sunt arestat.

Dispreţul şi neîncrederea mea pentru Maior, Coldea, procurorii şi judecătorii care au participat la această ticăloşie au fost făcute publice la acea dată.

Urmare a acelui fapt, au început să curgă dosarele la parchet şi condamnările în instanţe. Odată cu trecerea timpului, acest dispreţ s-a accentuat. Lipsa oricărui control şi a oricăror urmări a generat în această zonă nişte monstruozităţi care distrug destine şi care calcă în picioare ambele forme de logică. Magistraţii oneşti au ajuns nişte ciudăţenii printre colegii lor de breaslă.

Acum veţi şti şi motivele care mă determină să realizez acest ultim proiect. După proiectul Gelsor, după proiectul Realitatea-Caţavencu, cele două proiecte (economic şi politic) vor constitui preocuparea mea constantă de acum până la realizarea lor".