Decizia Curţii Constituţionale a tăiat nodul gordian al paradoxului în care se afla societatea românească: ce facem? alegem un preşedinte care a fost ambalat de USR astfel încât să convingă Europa şi pe cei care sting lumina la administraţia Biden să ne avertizeze să nu-l alegem pentru că vom avea probleme economice majore sau alegem o preşedintă care nici din faţă şi nici din profil nu trece prin gaura traforată în panoul funcţiei prezidenţiale. Şi care, în general, nu ar trece prin nimic.
Situaţia era ca un cub Rubik cu numai cinci feţe.
Dacă faţă de problema ridicată de primul candidat au existat dezbateri motivate pe toate direcţiile, adică şi pro şi contra, în ce priveşte problema celui de-al doilea candidat(ă), totul era de o evidenţă aproape indecentă; probabil că nici celor care-o propuseseră nu le venea să creadă ce văd.
A devenit evident pentru toată lumea că, de fapt, adevărata problemă este candidata la preşedinţie şi că era prea mult se expui ţara unor riscuri, chiar dacă numai ipotetice, doar ca să scapi de ea.
Asta chiar dacă exista tentaţia celeilalte alegeri, adică a aventurării într-un experiment care putea fi benefic, chiar dacă şi riscant.
Tema rolului personalităţii în istorie a fost acum întoarsă pe dos, în sensul că o lipsă de personalitate atât de mare ca a candidatei introduse acum în istorie pe uşa din dos nu putea decât să producă o imagine inversă a sensului istoriei. Toată lumea ştie, dar poate că nu toţi conştientizează, că o imagine poate fi întoarsă pe dos astfel încât stânga să devină dreapta, dar faţa persoanei să rămână aceeaşi. Prin introducerea acestei imagini inverse a personalităţii era cât pe ce să o luăm în istorie pe sens invers.
Curtea constituţională, cu inspiraţie parcă venită "de la popor", a rezolvat problema. Ne-a scăpat de ea, fără alte riscuri.
Legalitatea demersului curţii o să rămână, totuşi, o temă de discuţii prelungite, unele probabil în instanţele de judecată superioare.
Numai că în spaţiul acestei relaxări s-a strecurat o altă problemă, şi pare că se lăfăie acolo.
Ce facem cu preşedintele? Constituţia spune în trei alineate de la art. 83 ceva ce pare de neînţeles, ca în jocurile de copii în care se vorbeşte prin inversarea cuvintelor.
Art. 83 - Durata mandatului
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Primul alineat pare clar: E vorba de fix cinci ani de la data depunerii jurământului. Al doilea alineat pare a-l contrazice pe primul, pentru că depunerea jurământului de preşedintele ales se poate face şi după împlinirea termenului de cinci ani. Dar până aici nu e încă vorba de nicio prelungire.
Abia în ultimul alineat apare soluţia că mandatul poate fi prelungit, dar numai în caz de război sau de catastrofă.
Din această combinaţie rezultă, e drept prin confuzie totală, că mandatul ar putea fi mai lung de cinci ani în urma unei prelungiri, care nu se face însă conform alineatului trei, adică numai în caz de război sau de catastrofă, ci şi în cazul că trebuie aşteptat ca preşedintele nou ales să depună jurământul.
Asta în mod evident face ca alineatul trei să fie contradictoriu cu alineatul doi şi în practică să devină nul. Această transformare în nul a alineatului 3 s-ar întâmpla, aşa cum a povestit deja preşedintele Iohannis în mesajul său după anularea alegerilor, dacă mandatul s-ar prelungi până la o dată oarecare, eventual necunoscută, la care se va depune jurământul de către noul preşedinte, evident fără ca să fie îndeplinită condiţia de la alineatul trei, adică fără să fie caz de război sau catastrofă.
Evident, nu ne putem permite ca un text de Constituţie să fie anulat de interpretarea noastră stângace.
Dar există o soluţie, ca la jocurile de copii în care înţelegem cuvântul în ordinea inversă faţă de ordinea în care este pronunţat: să schimbăm adică ordinea alineatele doi şi trei.
Iată ca, astfel, totul devine foarte clar:
"(3)=(2) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2)=(3) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales"
Deci mandatul se prelungeşte numai pe perioadă de razboi sau de catastrofă şi numai până ce noul preşedinte depune jurământul.
De data asta totul e foarte clar: într-adevăr, situaţia prelungirii mandatului poate să apară numai pe o perioadă de război sau de catastrofă şi încheierea mandatului astfel prelungit se poate face fie când se termină starea de război sau de catastrofă, fie când, dacă această stare continuă, noul preşedinte, ales eventual înainte de începerea stării de război sau de catastrofă, îşi depune jurământul.
Să fie aici doar vorba de eroare de numerotare a alineatelor articolului 83? Chiar dacă ar fi vorba de aşa ceva, alineatele vorbesc şi în ordine inversă, pentru că singura interpretare posibilă a sensului lor, care să nu fie absurdă, ci logică, este cea pe care am expus-o mai sus.
Totul este acum aşa de simplu şi de frumos, ca într-un joc de copii!
1. fără titlu
(mesaj trimis de esop în data de 07.12.2024, 12:30)
Aiurea . Totul este extrem de simplu . in cazul de fata nu in alte presupuse cazuri care nu exista acum Presedintele in functie isi ia adio de la functie doar dupa ce viitorul Presedinte ales depune juramintul .Caz inchis . Iohannis i-a pus pe toti cu botul pe labe dupa ce toata tara s-a rugat ca Presedinteșle sa intervina .Asta a si facut .Lasconi ,Simion sau Ciolacu ies din joc si vom vedea alti noi candidati a caror candidatura va fi acceptata de BEC evident fara Grebla .Toata suflarea politica deja a cerut ca Bolojan sa fie noul Premier .Iohannis nu poate sa nu tina cont de aceste spuse .Asadar dupa ce dosarele penale apar si ele intra in circuitul judiciar putem anticipa data noilor alegeri Prezidentiale doar pe masura ce ele isi vor gasi rezolvarea .Pina atunci un an , doi sau trei, Iohannis va conduce natiunea romana .Nici macar nu a fost nevoie ca Iohannis sa declare Stare de urgenta .CCR i-a oferit pe tava intreaga Romanie .Inca o data Iohannis i-a caftit pe toti asa cum am anticipat de mult .Iohannis nu putea sa plece (daca o sa plece ) din functia de Presedinte cu coada intre picioare .Toti cei care l-au balacarit sau rugat in final sa ii salveze .Dupa cum vedeti ne-a salvat pe toti .
2. CCR a facut bine ca a anulat turul 1 ,poate cam ti
(mesaj trimis de Simparizanr liberal în data de 07.12.2024, 13:32)
Anularea turului 1 de la prezidentiale trebuia neaparat facuta dupa ce CCR intai a comandat renumararea ,care s a facut in tara si apoi a oprit o pentri diaspora (ceea ce era nelegal,vadit neconstitutiona) l si deci ar fi invalidat un eventual tur 2 din 8 dec intre Georgescu si Lasconi si declansa cu adevarat o criza politica ,vid de putere si risc de ...stare sau mai bine zis ,stari exceptionale care sa anuleze chiar democratia . Acum e timp ca toate institutiile sa verifice ce s a intimplat ,daca sacii din diaspora chiar contin voturile din centralizatoarele bomba ,daca nu cumva s a intrat in sistemul informatic electoral in mod subtil trucand exact variabilele cheie care inseamna totalurile pe circumscriptii ( ca se poate ,sa fie clar pt toti ,trebuie verificata situatia asta ).
Nu e prima situatie in care constatam cat de non profesionist sunt scrise unele pasaje din Constitutie ,si anume cele care ar trebui sa protejeze drepturile cetatenilor simpli ,asigurarea unei functionari rezonabile a administratiilor in cazurile atipice ( ca asta a fost acum si toata criza apare pt ca in constitutie nu s a ramificat destul ce se intimpla in cazurile a tipice sau in care e nevoie de decizii imediate ).Asta e privind simplii cetateni ale caror drepturi sunt expediate in cate o singura fraza , (inutila in instante) care statueaza ceva pentru omul simplu ( de exemplu voturile sunt egale si liber exprimate deci si cele din diaspora ) in timp ce ,drepturile ,pasii de a accede la functiile elective ale statului sunt atent defalcate pe pasi ,pe termene fixe ,pe obligativitatea unor conditii stricte si peremptorii ca altfel ,se blocheaza tot : exact speta asta cu presedintele ales. Deci pentru functiile de varf s a amendat constitutia sa acomodeze nevoile diriguitorilor ,inclusiv excluderea articolelor cheie cu dizolvarea parlamentului -care aproape imposibila- ,lipsa capacutatii presedintelui de a demite guvernul ,de a convoca apoi alegerile etc ... . Legea CCR a fost facuta in 1992 ,precis ca organizarea ,atributiile ,termenele si obligatiile judecatorilor CCR nu mai sunt actuale ,ar trebui adevaratii profesori de constitutionalitate care stiu cum s a rafinat constitutia in democratii mai vechi ,ei ar trebui sa amendeze aceste legi importante ,nu notari ,consilieri ,avocati etc ,
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2024, 13:35)
Cand au propus-o pe Valerica , nu stiau cat e de proasta ?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2024, 16:29)
Kremlin Georgescu?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2024, 16:45)
Elena Ceausescu ?
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2024, 16:53)
Călin Călinovici Georgescu?
4. fără titlu
(mesaj trimis de Petrica în data de 07.12.2024, 13:36)
Au dat lovitura de stat sa o inlature pe dna lasconi.asta e de carnaval!fugiti,vin rusii!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2024, 16:54)
Lovitură de stat are alt sens. Alegerile fraudate și conjuncturile n-au treabă cu accederea la funcții.
5. Pe lume
(mesaj trimis de Singur în data de 07.12.2024, 17:19)
Titlul demonstrației dvs este cel mai bun lucru. Demonstrația: prea târziu, mult prea târziu.
6. Nu e nicio eroare
(mesaj trimis de anonim în data de 08.12.2024, 10:42)
Aliniatul 2 vorbește de ce se întâmplă în cadrul validității mandatului vechiului președinte adică dacă noul președinte depune jurământul înainte de terminarea mandatului președintelui precedent.
Aliniatul 3 vorbește despre prelungirea mandatului după terminare și în ce condii se face aceasta.
Nu ar fi existat rațiune pentru axistența alin.3 după alin.2o rConstituția are rațiune în ciuda juriștilor apăruți după epoca Băsescu, a Zegrenilor și a altor interpreți de rea credință din țară sau din țările care zic că ne sunt prietene.