STANDARD&POOR"S: Principala îngrijorare - creşterea riscului de ţară

Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor"s (S&P) se aşteaptă la o contracţie economică de 7,6% în ţara noastră, în acest an, şi la un deficit bugetar de 6,6% din PIB, potrivit ultimelor estimări. Anterior, S&P prognozase că vom încheia anul cu o scădere de 5% a PIB şi un deficit bugetar de 6%.

Principalul motiv pentru revizuirea prognozelor a fost evoluţia mai slabă a economiei româneşti faţă de aşteptări, potrivit lui Marko Mrsnik, analist Standard&Poor"s. Domnia sa a menţionat însă că ajus­tarea a fost făcută înainte ca agenţia să primească datele pentru trimestrul al doilea.

Produsul intern brut al ţării noastre a scăzut în trimestrul al doilea al acestui an cu 8,7% faţă de perioada similară din 2008, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), care a revizuit uşor datele iniţiale, ce indicau o contracţie de 8,8%.

Contracţia generalizată a activităţii din economia noastră din prima parte a anului a fost deja inclusă în rating-ul anunţat de Standard&Poor"s în mai, menţinându-i perspectiva negativă, potrivit lui Marko Mrsnik.

Domnia sa se aşteaptă ca un număr important de factori să afecteze negativ dinamica investiţiilor străine directe în ţara noastră.

Domnul Mrsnik ne-a explicat: "În primul rând, disponibilitatea de credit pentru finanţarea investiţiilor din străinătate este redusă, întrucât băncile din Europa de Vest sunt strâmtorate şi este puţin probabil să acorde împrumuturi pentru potenţialii investitori. În al doilea rând, pentru acele persoane juridice străine care şi-au menţinut capacitatea de auto-finanţare a investiţiilor, prin intermediul rezultatului raportat, incertitudinile economice în ceea ce priveşte nevoia viitoare de finanţare, în condiţiile în care creditarea s-a înăsprit, pot întârzia proiectele de investiţii".

O preocupare suplimentară a investitorilor, în opinia analistului S&P, este creşterea riscului de ţară perceput ca urmare a vulnerabilităţii României, pe fondul experienţei trecute, respectiv deprecierea activelor locale sau a monedei.

Domnul Mrsnik consideră că este puţin probabil ca intrările din privatizările legate de investiţiile străine directe să fie semnificative, întrucat Guvernul a vândut deja o parte importantă a activelor sale sau nu mai este dispus să le vândă pe cele rămase, la preţuri mai mici decât cele curente. "Mai mult, capacitatea de licitare a investitorilor străini este limitată de condiţiile de creditare stricte şi de reevaluarea riscurilor din regiune", a mai adăugat analistul agenţiei de rating .

Acesta se aşteaptă ca cererea internă să rămână scăzută şi, pe fondul contextului de refacere graduală din Europa de Vest, ca exportul să evolueze mai bine decât sectoarele orientate spre cererea internă.

• Activitatea din construcţii a scăzut cel mai mult, în trimestrul al doilea

Statisticile detaliate privind PIB-ul din al doilea trimestru indică o contracţie generalizată a activităţii în economia românească faţă de trimestrul similar din 2008. Cea mai importantă cădere - de 14,2% - a avut loc în construcţii, sector care, în primele trei luni ale anului, înregistra, încă, un avans .

De asemenea, sectoarele de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice, hoteluri şi restaurante, transporturi şi comunicaţii a înregistrat un declin de 11,4%, agricultura a scăzut cu 9,1%, în timp ce activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi au coborât cu 7,4%. Activitatea din industrie s-a contractat cu 7,3%.

O uşoară creştere a fost înregistrată doar la categoria "alte servicii", cu 1,4%.

Declinul activităţii din economie a lovit puternic şi încasările la bugetul de stat, volumul impozitelor nete pe produs micşorându-se cu 13,6%.

Datele publicate de INS arată o contracţie severă a cererii interne, cu 15,6%, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2008, în principal pe seama reducerii cu 12% a consumului final total. Cheltuiala pentru consumul final al populaţiei s-a diminuat cu 15%, afectând atât vânzările de mărfuri prin comerţul cu amănuntul, care s-au redus cu 20,6%, cât şi serviciile prestate populaţiei (-20,4%).

Declinul cel mai sever a fost înregistrat de formarea brută de capital fix, o măsură a investiţiilor din economie, care s-au redus cu peste un sfert (25,6%) în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2008.

Guvernul ia în calcul în prezent o contracţie economică de 8,5% pentru întregul an 2009, valoarea PIB fiind prognozată la 497,3 miliarde lei (118,4 miliarde euro, la un curs mediu estimat la 4,2 lei/euro).