Statele Unite au ajuns la un acord cu Panama pentru desfăşurarea de trupe în apropierea canalului

Trupele americane sunt autorizate să fie desfăşurate în jurul Canalului Panama, conform unui acord bilateral, o concesie majoră făcută Washingtonului, chiar dacă posibilitatea unor baze militare este exclusă, potrivit news.ro.

Prezenţa trupelor americane este o chestiune sensibilă în ţara din America Centrală, deoarece aminteşte de perioada în care Statele Unite au avut acolo o enclavă cu baze militare înainte de a ceda canalul panamezilor în 1999.

Armata americană şi companiile militare private angajate de Statele Unite "vor putea utiliza siturile autorizate, facilităţile şi zonele desemnate pentru instruire, activităţi umanitare (...) şi exerciţii", se arată în acordul semnat de şeful Pentagonului, Pete Hegseth, care s-a aflat în vizită în Panama în această săptămână, şi ministrul panamez al apărării, Frank Abrego.

Acordul, pentru o perioadă de trei ani care poate fi reînnoită, precizează că instalaţiile vor fi proprietatea statului panamez şi vor fi destinate "utilizării comune" de către forţele ambelor ţări.

De la venirea sa la putere în ianuarie, administraţia lui Donald Trump a plasat Canalul Panama, care permite trecerea de la Oceanul Atlantic la Oceanul Pacific fără a ocoli America de Sud, în fruntea agendei sale strategice, în special pentru a contracara interesele chineze în această zonă latino-americană pe care Statele Unite tind să o considere sfera lor de influenţă. Preşedintele Trump a menţionat chiar posibilitatea de a "lua înapoi" canalul pe care Statele Unite l-au construit în 1914 şi l-au predat Panama în 1999.

"China a avut prea multă influenţă", a declarat joi secretarul apărării în cadrul unei reuniuni a Cabinetului.

Statele Unite participă de mult timp la exerciţii militare în Panama, însă prezenţa pe termen lung a forţelor americane ar putea fi un atu politic pentru preşedintele de centru-dreapta al Panama, Jose Raul Mulino, potrivit analiştilor politici.

Jose Raul Mulino, aflat joi într-o călătorie în Peru, a confirmat că Statele Unite i-au cerut să restabilească baze militare în ţară şi să "cedeze teritoriu", ceea ce el a refuzat. "Vreţi să creaţi dezordine, (...) să daţi foc ţării?", i-ar fi spus el lui Pete Hegseth. "Acest canal este şi va rămâne panamez", a afirmat preşedintele.

Miercuri, în timpul unei conferinţe de presă, şeful Pentagonului a sugerat că exerciţiile comune de apărare sunt "o oportunitate de a relansa" o "bază militară" în care vor opera "trupe americane", ceea ce a provocat nelinişte.

"Nu putem accepta baze militare sau situri de apărare", a reacţionat Frank Abrego la aceeaşi conferinţă de presă.

Guvernul panamez a subliniat că Statele Unite au eliminat din versiunea engleză a comunicatului comun o referire la "suveranitatea inalienabilă a Panama asupra canalului". Joi, acesta a cerut Washingtonului să actualizeze textul şi să includă această menţiune.

Ţara are o relaţie dificilă cu Statele Unite, ca urmare a unei ocupaţii americane de zeci de ani a Zonei Canalului şi a unei operaţiuni americane de acum 35 de ani de răsturnare a dictatorului Manuel Noriega, care s-a soldat cu peste 500 de morţi.

Optica lui Donald Trump asupra Canalului Panama a stârnit proteste majore în ţară.

Liderul sindical Saúl Mendez a condamnat acordul bilateral, considerându-l "o retragere de la suveranitatea naţională". "Ceea ce a făcut guvernul panamez este un act de trădare, sunt vânduţi şi trebuie judecaţi", a declarat el pentru AFP.

Prin lege, Panama exploatează canalul, oferind acces tuturor naţiunilor. Pe această cale maritimă se desfăşoară aproximativ 40% din traficul de containere din SUA şi 5% din comerţul mondial. Însă preşedintele american a arătat cu degetul înspre rolul Panama Ports Company (PPC), o filială a unui grup din Hong Kong, care operează porturile de la ambele capete ale canalului.

Sub presiunea Casei Albe, Panama a acuzat PPC că nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi a cerut companiei să se retragă din ţară. Compania mamă a porturilor, CK Hutchison, a anunţat luna trecută un acord de vânzare a 43 de porturi din 23 de ţări - inclusiv cele două porturi de pe Canalul Panama - către un consorţiu condus de fondul de investiţii american BlackRock, pentru suma de 19 miliarde de dolari.

Furios, Beijingul a anunţat că autorităţile chineze din domeniul concurenţei examinează tranzacţia.