Extinderea crizei costului vieţii şi creşterea inflaţiei în ultimii ani au făcut ca multe gospodării să se uite cu teamă la soldul lor bancar, iar acest sentiment este deosebit de pronunţat în Grecia, potrivit datelor unui sondaj realizat de Consumer Insights Statista.
Cifrele arată că, în Grecia, şase din zece persoane sunt îngrijorate de viitorul lor financiar (60%), cu mult peste media de 38% din cele 39 de ţări chestionate. Portugalia şi Argentina au, de asemenea, ponderi ridicate în acest sens, apropiate de pragul de 50%, incertitudinea financiară fiind larg răspândită. Chiar şi în Franţa, una dintre ţările cu o proporţie mai mică de persoane care au declarat că sunt îngrijorate de viitorul lor financiar, aproximativ trei din zece au aceste temeri.
Potrivit sondajului, după Grecia - cu 60%, clasamentul privind ponderea persoanelor îngrijorate de viitorul lor financiar, arată astfel: Portugalia 49%, Argentina 48%, Brazilia 46%, Spania 43%, SUA 36%, Germania 36%, Marea Britanie 35%, Elveţia 30%, Franţa 29%. Sondajul a fost realizat în perioada aprilie 2023 - martie 2024, pe un eşantion de 1.000 - 60.000 de adulţi cu vârste între 18 şi 64 de ani.
• OCDE: Economia Greciei va creşte cu 2% în 2024
Economia greacă se menţine rezistentă şi este aşteptată să aibă o expansiune de 2% în 2024, respectiv de 2,5% în 2025, în măsura în care creşterea ocupării forţei de muncă şi a salariilor reale, precum şi turismul puternic stimulează consumul, potrivit raportului semestrial al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), preluat de greekreporter.com.
În ciuda încetinirii creşterii numărului locuri de muncă noi, rata ocupării forţei de muncă şi deficitul de forţă de muncă rămân la niveluri istorice ridicate, subliniază sursa menţionată. Creşterea salariilor din Grecia a atins 5,5% în trimestrul al patrulea din 2023, în ritm anual, menţionează OCDE, precizând că salariul minim a crescut cu 9,4% în aprilie 2023 şi cu încă 6,4% în aprilie 2024.
Raportul adaugă că absorbţia resurselor din Fondul de Redresare şi Rezilienţă şi îmbunătăţirea continuă a solidităţii băncilor vor sprijini investiţiile, în ciuda condiţiilor financiare stricte, investiţiile fiind prognozate să crească cu 9% în 2025.
Inflaţia din Grecia va continua să scadă, dar într-un ritm mai lent şi se estimează că va ajunge la 2,1% în ultimul trimestru din 2025, potrivit OCDE. Aceeaşi sursă arată că prognoza pentru un excedent primar de 1,8% din PIB în acest an şi de 2,1% în 2025 pare corectă, având în vedere datoria publică ridicată. Raportul estimează că datoria publică elenă va scădea la 151% din PIB în 2025, de la 161% în 2023. Creşterea a economiei şi progresele suplimentare în lupta împotriva evaziunii fiscale vor spori veniturile publice, notează OCDE, amintind că principalele provocări cu care se confruntă economia greacă sunt consolidarea productivităţii şi ajustarea fiscală, din cauza îndatorării mari. Organizaţia a menţionat că va fi necesară o creştere economică susţinută şi puternică pentru a continua reducerea datoriei, alături de cheltuielile mari care sunt necesare din cauza investiţiilor scăzute din deceniul afectat de criză, a îmbătrânirii populaţiei şi a răspunsului la schimbările climatice.
Creşterea productivităţii, care este cu o treime mai mică decât media OCDE, ar crea mai mult spaţiu fiscal şi ar creşte nivelul de trai, potrivit OCDE.
Grecia şi-a aprobat bugetul pentru 2024 în decembrie, prognozând o creştere economică de 2,9% anul acesta, de la 2,4% în 2023, în baza veniturilor solide din turism şi a fondurilor UE care sprijină investiţiile.
Grecia şi-a recâştigat statutul de "investment grade" (recomandat pentru investiţii) în 2023, după 13 ani. Agenţia de evaluare Fitch Ratings a actualizat ratingul privind riscul de nerambursare pe termen lung al Greciei (IDR) la "BBB-", de la "BB+". Fitch a fost a doua dintre cele trei mari agenţii de rating din SUA, după S&P, care i-a acordat Greciei un grad investiţional mai ridicat. Acest lucru le va permite mai multor investitori instituţionali să cumpere obligaţiuni greceşti, crescând astfel fluxurile de capital şi contribuind în continuare la limitarea costurilor de împrumut pentru guvernul de la Atena şi companiile elene.