Inflaţia pe luna octombrie se situează sub aşteptări, în condiţiile în care a existat un atac asupra leului, care, în mod normal, ar fi trebuit să se resimtă mai mult în inflaţie, este de părere Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată (GEA). Domnia sa susţine că, în ţara noastră, instituţia care ţine sub control inflaţia este Statistica.
În luna octombrie, inflaţia anuală a ajuns la 7,39%, în creştere cu 0,6% comparativ cu luna anterioară, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cea mai mare creşere au avut-o mărfurile nealimentare (7,58%) şi serviciile (7,92%), în special cele de telefonie şi de transport aerian. În ciuda scăderii drastice a preţului petrolului, preţul combustibililor s-a redus cu doar 0,31%, comparativ cu luna precedentă, potrivit datelor INS. Preţurile mărfurilor alimentare au crescut, în luna octombrie, cu 6,91% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele mai mari majorări înregistrându-se la produsele de morărit şi panificaţie, legume şi produsele lactate, a căror creştere a depăşit 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Până la sfârşitul anului, inflaţia ar putea ajunge la 7%, existând riscul unei creşteri mai mari, este de părere Cătălina Constantinescu, analist al RBS România.
Domnia sa ne-a explicat: "Este posibil ca volatilitatea excesivă a cursului de schimb, precum şi nivelurile ridicate ale cotaţiilor din octombrie să fi determinat producătorii/distribuitorii să reacţioneze rapid şi într-un mod mai agresiv, având în vedere că, de obicei, transmiterea în preţuri a variaţiilor de curs de schimb se face pe o perioadă mai lungă". Evoluţia inflaţiei reduce premisele unei scăderi de dobândă din partea BNR în viitorul apropiat, susţine Cătălina Constantinescu, precizând că o majorare a dobânzii cheie este foarte puţin probabilă. "Este posibil să asistăm la prima reducere a dobânzii cheie cel mai devreme în februarie, cu şanse ca aceasta să aibă loc chiar mai târziu", apreciază Cătălina Constantinescu. Analistul RBS se aşteaptă la o reducere rapidă a inflaţiei în 2009, explicând că efectele crizei internaţionale şi ale condiţiilor de creditare restrictive vor avea un impact semnificativ asupra consumului şi implicit asupra preţurilor, anul viitor.
Liviu Voinea apreciază că este greu de estimat cum va evolua inflaţia până la sfârşitul anului, însă în 2009 anticipează, la rândul său, o reducere a acesteia sub presiunea scăderii cererii, dar care nu reprezintă, însă, o garanţie. Politica bugetară şi preţurile utilităţilor sunt pericolele la adresa inflaţiei, susţine preşedintele GEA.
Lucian Anghel, economist şef al BCR, consideră că rata anuală a inflaţiei s-ar putea situa în jurul a 6,2% la sfârşitul anului.
Domnia sa estimează că reducerea preţului combustibililor, ca urmare a declinului economic din Statele Unite, va influenţa scăderea preţului combustibilior pe plan local, efectul resimţindu-se în inflaţie cu o întârziere de una - două luni. Amânarea creşterii preţurilor administrate până la sfârşitul anului, în contextul anului electoral, şi politica monetară restrictivă a BNR vor contribui, la rândul lor, la trendul dezinflaţionist al inflaţiei. Scăderea inflaţiei din zona euro până la un nivel de 2,8% în decembrie 2008 (de la 4%), ar putea avea un efect pozitiv asupra ţării noastre, prin reducerea inflaţiei importate. Pentru anul 2009, Lucian Anghel apreciază că riscurile legate de producţia agricolă sunt destul de mari, iar la acestea se adaugă efectul de bază - inflaţia redusă din semestrul II al acestui an.