STATUL DE DREPT CONDIŢIE PENTRU SCHENGEN Iohannis la Strasbourg: "Românii au trebuit să apere statul de drept"

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, ieri, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, că ţara noastră este un stat de drept şi un stat democratic. Şeful statului a spus: "Nu vreau să intru în detalii ale dezbaterii interne, dar pot să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulile şi principiile unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte: lupta împotriva corupţiei".

Iohannis a menţionat că una dintre problemele Europei este conexiunea dintre cetăţean şi politician, care în multe cazuri este slabă. Preşedintele a spus: "În România, cetăţenii au spus clar ce vor. Am înţeles că ei vor ca eu să continui acest mesaj cu care am fost ales - o Românie europeană, democratică, integrată profund în UE, care păs­trează intact statul de drept şi luptă, cu rezultate notabile, împotriva corupţiei".

Declaraţiile au fost făcute de preşedintele ţării cu prilejul participării în Parlamentul European la o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene (UE). Şeful statului a fost invitat să expună viziunea ţării noastre cu privire la UE, le nevoile cetăţenilor şi la aspiraţiile partenerilor Uniunii.

Referitor la statul de drept şi la lupta anticorupţie, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a menţionat: "Din 2014 am spus că România, sub mandatul Comisiei pe care eu o conduc, trebuie să facă parte din Spaţiul Schengen. Mi-aş dori să obţinem asta înainte de finalul mandatului acestei Comisii. Doresc să atrag atenţia, şi este o observaţie nu neapărat către preşedinte, ci către Guvern şi Parlament, că nu trebuie pus în pericol acest lucru prin îndepărtarea de principiile statului de drept. Dorinţa mea este ca în România, înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului, să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Este esenţial acest lucru".

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, a acuzat "reformele dubioase care au slăbit justiţia din România", cât şi "protocoalele secrete" descoperite în ţara noastră.

El a spus că nu trebuie să urmăm exemplele Poloniei şi Ungariei care au luat-o pe o cale iliberală.

Liderul grupului parlamentar al Partidului Popular European, Manfred Weber, a afirmat că guvernul de la Bucureşti a trecut una dintre liniile roşii legate de valorile europene şi "trebuie să schimbe cursul". Referindu-se la lupta anticorupţie, Weber a spus: "Îmi exprim respectul faţă de cetăţenii României, pentru că (...) oamenilor le pasă de situaţia din ţara lor. Guvernul trebuie să schimbe cursul. Am discutat acest lucru în urmă cu câteva săptămâni la Strasbourg şi familia noastră politică subliniază faptul că guvernul de azi din România a trecut una din liniile roşii legată de dezbaterea comună, legată de valori".

• Aderarea la Schengen şi la zona Euro, prioritare pentru România

În discursul rostit de la tribuna Parlamentului European, preşedintele Klaus Iohannis a spus: "Pledez ferm pentru unitate, coeziune, solidaritate şi pentru calea europeană comună în eforturile de consolidare a proiectului european".

Şeful statului a menţionat că ţara noastră nu este adepta unei Uniuni Europene în două sau mai multe viteze, că toţi cetăţenii trebuie să aibă drepturi egale, iar cele patru libertăţi fundamentale ale UE - libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor şi capitalurilor - să se regăsească în viaţa tuturor cetăţenilor europeni şi nu să rămână doar un deziderat pentru unii dintre aceştia.

În acest context, Iohannis a reamintit că aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen şi la zona Euro sunt obiective prioritare, care nu ar trebui condiţionate de factorii politici vremelnici atât timp cât cei mai mulţi dintre cetăţenii români sprijină valorile europene, printre care se numără şi statul de drept. Referitor la acest aspect preşedintele ţării a afirmat: "Suntem o democraţie tânără. Românii şi-au făcut auzită vocea atunci când au trebuit să apere statul de drept. Tânăra generaţie crede în democraţie, iar prin entuziasmul acestor tineri remarcabili se hrăneşte şi optimismul în privinţa viitorului Europei. Pentru România securitatea este un domeniu important, suntem capabili să fim un furnizor de securitate pentru întreaga UE aşa cum o facem în cadrul NATO".

• Extinderea UE, o necesitate

Cu privire la politica de coeziune, Klaus Iohannis a spus că avem nevoie de o UE care nu lasă în urmă niciun stat şi niciun cetăţean, iar ideile referitoare la UE cu mai multe viteze sau a cercurilor concentrice nu reprezintă o soluţie. Preşedintele a spus: "Coeziunea nu este doar ambiţia noilor state membre, care au un nivel mai redus de convergenţă economică, ci este o necesitate pentru membrii mai vechi ai Uniunii. Trebuie să ne întoarcem la esenţa principiului coeziunii, aşa cum este acesta reflectat în Tratatele Uniunii - forţă centripetă a unei comunităţi de viziune şi acţiune, generatoare de plus valoare pentru întreaga Uniune. (...) Siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor, iar prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea noastră de a asigura o Uniune Economică şi Monetară puternică, capabilă să răspundă aşteptărilor cetăţenilor, dar şi să facă faţă unor noi provocări".

Şeful statului a vorbit şi despre necesitatea extinderii Uniunii Europene, susţinând că "mărimea conferă putere" într-un context global foarte competitiv. Conform lui Klaus Iohannis, politica de extindere a Uniunii şi-a demonstrat valoarea prin valurile succesive de primire de noi membri, contribuind la prosperitatea şi securitatea continentului. Preşedintele susţine că lărgirea Uniunii nu trebuie să rămână doar un deziderat pentru generaţiile viitoare, ci să fie o necesitate reală, în care statele candidate şi potenţialii candidaţi "trebuie să îşi ancoreze eforturile de continuare a reformelor şi de asumare autentică şi consecventă a valorilor şi principiilor europene".

La finalul dezbaterii, în cadrul unei conferinţe de presă, Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European a menţionat că ţara noastră este un membru important al UE. Referitor la rezoluţia pe care legislativul european o va adopta la începutul lunii noiembrie cu privire la statul de drept din România, Tajani a spus că textul rezoluţiei va fi stabilit în perioada următoare şi că este dreptul deputaţilor europeni de a dezbate şi aproba un astfel de act, atunci când anumite principii şi valori sunt încălcate de către statele membre ale Uniunii.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că este dreptul Parlamentului European să adopte o rezoluţie privind situaţia statului de drept din ţara noastră, dar că acest lucru nu va avea un impact negativ asupra preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va deţine în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2019. Iohannis a declarat: "E neobişnuit ca Parlamentul European să voteze o rezoluţie despre un stat membru care va prelua preşedinţia rotativă a UE. (...) Discursul meu nu a fost legat de dezbaterea privind statul de drept, dar am făcut comentarii pe această temă: România este o democraţie funcţională şi respectă statul de drept, chiar dacă există abordări contrare".

Şeful statului a afirmat că are o colaborare bună cu membrii guvernului Dăncilă cu privire la temele pe care ţara noastră le va aborda în calitate de preşedinte al Consiliului UE.