Statul vrea să forţeze uşa camerelor agricole

Legislaţia privind înfiinţarea camerelor agricole a devenit un nou pretext de răfuială între organizaţiile de fermieri şi Ministerul Agriculturii. Nici nu s-a turnat bine temelia legislativă a camerelor agricole şi acestea stau să se prăbuşească întrucât, în jurul lor, au loc adevărate lupte pentru controlul mediului rural. Ministerul Agriculturii urmăreşte, cu orice preţ, să fie "vioara întâi" în acest proiect, care l-ar apropia şi mai mult de viaţa satelor, astfel că a pregătit o legislaţie prin care îşi asigură coordonarea metodologică a camerelor agricole, deşi acestea, potrivit statutului lor, ar trebui să-i reprezinte pe agricultori în relaţia cu terţii, implicit cu statul şi cu ministerul însuşi.

La rândul lor, organizaţiile de producători agricoli vor ca aceste camere să fie numai ale agricultorilor, nu să se transforme în "locuri călduţe" pentru diviziile de politicieni amplasate în teritoriu şi să devină adevărate "poieni ale lui Iocan".

Ministerul Agriculturii a introdus, în proporţii limitate, în schema de lucru a camerelor agricole, primari, consilieri locali, preoţi, directori de şcoli, consilieri judeţeni şi reprezentanţi ministeriali, producătorii agricoli refuzând o colaborare foarte strânsă cu aceştia.

"Proiectul legislativ de înfiinţare a camerelor agricole este blocat de organizaţiile de agricultori în comisia de dialog social, însă Ministerul Agriculturii a găsit o modalitate de a scăpa de consultarea fermierilor şi de a pune Parlamentul în faţa faptului împlinit", ne-a declarat Tudor Dorobanţu, secretarul general al Federaţiei "Agrostar". Producătorii agricoli acuză Ministerul Agriculturii de diversiune, prin promovarea legislaţiei camerelor agricole cu o ordonanţă de urgenţă, şi nu printr-un proiect de lege (n.n - cum prevedea varianta iniţială), care ar obliga astfel ministerul să treaca mai întâi actul normativ prin comisia de dialog social, unde s-ar lovi de un nou vot de blam din partea partenerilor sociali din agricultură.

"Vom promova legislaţia camerelor agricole printr-o ordonanţă de urgenţă care va apărea imediat în Monitorul Oficial", ne-a confirmat Adrian Rădulescu, directorul de cabinet al ministrului agriculturii, Dacian Cioloş, fără să motiveze însă urgentarea actului normativ. Asta, în condiţiile în care producătorii agricoli susţin că statul nu dispune la momentul actual de sedii şi de logistica necesară unei asemenea operaţiuni.

Sindicaliştii "Agrostar" acuză reprezentanţii statului că vor să rezolve o problemă deosebit de serioasă într-un mod superficial şi susţin că proiectul legii camerelor agricole seamănă ca formulă de organizare cu CAPurile. "Ne întrebăm cine are interesul să distrugă acţiunea de coagulare a organizaţiilor profesionale şi către ce direcţie politică se îndreaptă noua structură, dacă, încă de la organizare, are mandatat câte reprezentând Ministerul Agriculturii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor", au atenţionat sindicaliştii "Agrostar". Obiecţiile agriculturiilor ţin în primul rând de modul de organizare a camerelor agricole. Tudor Dorobaţu ne-a explicat: "Ministerul Agriculturii promovează o structură piramidală, formulând acest proiect de la centru spre sate şi nu invers, cum ar fi normal. Concret, ei vor să controleze comitetul de iniţiativă care stabileşte posturile şi modalitatea de alegere a personalului".

Camerele agricole iau naştere prin reorganizarea instituţională a Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă (ANCA), care astfel îşi încheie activitatea, şi a altor structuri din subordinea Ministerului Agriculturii, cu toate că, potrivit statutului lor, sunt "structuri asociative autonome, cu personalitate juridică". Organizaţiile de producători refuză ca în componenţa camerelor agricole să se regăsească reprezentanţi ai administraţiei într-o proporţie foarte mare, dorind astfel să rămână "ale agricultorilor, pentru agricultori", după cum susţine Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România. Domnia sa a precizat că, în mod normal, conducerea camerelor agricole ar trebui să fie exercitată de agricultori, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul de Finanţe şi cu Academia de Studii Agricole. Pe de altă parte, producătorii agricoli sunt nemulţumiti că Ministerul Agriculturii urmăreşte să îngrădească activitatea camerelor agricole, asigurându-le funcţiile de consultare, consiliere şi de reprezentare, excluzând astfel activităţiile economice. Viorel Matei susţine că noile structuri ar reprezenta o şansă pentru sectorul agricol să-şi consolideze relaţiile cu CEC-ul, singura instituţie financiară bine reprezentată în mediul rural.

"Funcţiile camerelor agricole nu trebuie să conducă, în niciun caz, la realizarea unor tranzacţii comerciale cu agricultorii care le sunt membri", se arată în proiectul de lege. Totodată, producătorii agricoli susţin că formula de finanţare a camerelor agricole este păguboasă, întrucât fondurile bugetului de stat nu ajung la nivel comunal. La rândul său, Adrian Rădulescu a menţionat că statul va finanţa camerele agricole doar în primii ani de activitate şi numai până la nivelul judeţean. Tudor Dorobanţu a mai precizat că actuala modalitate de finanţare îi va pune în dificultate tocmai pe agricultorii săraci, masa cea mai reprezentativă a mediului rural.