Creditele bancare s-ar ieftini dacă am avea un risc de ţară mai scăzut, a declarat, ieri, Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank. Costul unui credit include marja de profit a băncii, costurile administrative, costurile de finanţare şi costurile de risc.
În intervalul 2006 - 2009, marja de profit din sistemul bancar a scăzut, iar, în prezent, "am ajuns pe minus în sistem", a afirmat reprezentantul Raiffeisen.
Costul pentru atragerea banilor în sistemul bancar este din ce în ce mai mare, iar cheltuielile administrative ale băncilor au crescut, de asemenea, a adăugat Steven van Groningen.
Domnia sa a subliniat că CDS-ul (n.r. credit default swap) este cel mai important factor în stabilirea costului unui credit, şi nu ne putem aştepta ca riscul de ţară pentru România să scadă, în contextul în care creditele neperformante reprezintă o problemă reală: "Costul de risc va creşte. Când tai salariile pentru un milion de oameni, nu te poţi aştepta la o scădere a costului de risc. Creditele neperformante reprezintă o problemă. Măsurile populiste vor creşte costul de risc pentru bănci".
Steven van Groningen a făcut referire şi la Ordonanţa 50/2010 aşteptânde-se ca, în perioada următoare, valoarea EURIBOR, care a atins în prezent un minim istoric, să crească. Automat, dobânzile creditelor în derulare vor creşte, având în vedere că noua marjă fixă pentru împrumuturile în sold este stabilită prin excluderea actualei valori a indicelui menţionat.
Şeful Raiffeisen a concluzionat că implementarea Ordonanţei 50/2010 în acest moment este greşită, fiind în dezavantajul clienţilor. Domnia sa a atras atenţia că, în lipsa unui randament rezonabil pentru acţionari, exis-tă posibilitatea retragerii din România.