Ştiinţă participativă: Impactul consumului de apă asupra schimbărilor climatice

Calitatea surselor alternative de apă de pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului şi în ce măsură consumul apei are impact asupra schimbărilor climatice şi a calităţii vieţii vor fi analizate în cadrul unui proiect de ştiinţă participativă (citizen science). Este primul proiect educaţional derulat în Ţara Haţegului care reuneşte Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şase şcoli din Reţeaua EduGeoparc, dintre care trei şcoli UNESCO, grupul de Voluntari pentru Geoparc şi două ONG-uri locale. Proiectul este susţinut de Biroul UNESCO pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa. Proiectul intitulat "Punem sustenabilitatea la treabă! Cercetare ştiinţifică şi implicare comunitară pentru dezvoltare durabilă în Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului" urmăreşte să conecteze cercetarea ştiinţifică de la nivel universitar cu educaţia preuniversitară şi să o apropie mai mult de publicul larg. În acest context, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca vor contribui cu metodologii de cercetare pentru sprijinirea profesorilor, elevilor şi voluntarilor în activităţi de colectare a probelor de apă, precum şi cu analiza şi interpretarea informaţiilor. Săptămâna trecută au avut loc întâlniri între două cercetătoare ale Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi elevii şi profesorii din şcolile EduGeoparc implicate în proiect dar şi cu un grup de voluntari pentru Geoparc. Conf. univ. dr. Nicoleta Brişan, prodecan al Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului şi cercetător ştiinţific dr. Carmen Roba i-au ajutat pe elevi şi pe voluntari să înţeleagă cât de importantă este apa pentru viaţă şi cât de multă apă consumăm în realitate, în activităţi de zi cu zi. De asemenea, participanţii au avut posibilitatea, cu ajutorul unui kit special, să analizeze o parte dintre parametrii care oferă indicaţii privind calitatea apei. Unii elevi au analizat probe de apă pe care le luaseră chiar din fântânile sau izvoarele din curţile lor. Acesta a fost doar un prim pas în cadrul proiectului. În cursul lunii martie va avea loc o campanie de recoltare de probe de apă de pe teritoriul Geoparcului de către elevi şi voluntari, urmând ca acestea să fie analizate împreună cu profesorii. Datele obţinute vor fi urcate pe o platformă şi vor sta la baza realizării unui raport de cercetare şi a unor materiale educaţionale, evaluarea amprentei de apă în cadrul programului Voluntari pentru Geoparc şi a activităţilor ce implică infrastructura de turism asigurată de două ONG-uri partenere ale Geoparcului. De asemenea, va fi realizată o strategie de sustenabilitate pentru cele două ONG-uri şi se va defini un mod de lucru orientat spre protecţia mediului şi sustenabilitate atât în cazul elevilor, cât şi al voluntarilor. Proiectul a obţinut o finanţare în urma unui concurs internaţional de proiecte. Concursul a fost organizat de Biroul Regional UNESCO pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa şi abrdn Charitable Foundation (aCF) în cadrul programului pe 3 ani dedicat promovării dezvoltării durabile în siturile şi desemnările din cadrul programelor UNESCO din Europa şi America de Nord. Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului cuprinde întreaga Ţară a Haţegului şi are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 195 de teritorii din 48 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Administrarea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti.