Strategia BVB pentru 2016-2020: numai generalităţi

Conducerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a postat o prezentare intitulată "Strategia de business 2016-2020" între documentele premergătoare Adunării Generale din 26 aprilie.

Potrivit strategiei, BVB plănuieşte o serie de proiecte, în următorii patru ani, dar nu stabileşte ţinte cantitative şi termene pentru fiecare obiectiv în parte.

Viziunea BVB este aceeaşi de acum patru ani: să devină unul dintre liderii Europei Centrale şi de Est şi liderul Europei de Sud-Est, iar obiectivele sunt prezentate chiar mai vag decât în prima strategie a lui Lucian Anghel, lansată în 2012, când a preluat funcţia de preşedinte BVB.

Acest lucru nu este de mirare, căci acţionarii BVB au acordat un nou mandat "echipei" Anghel, făcând doar mici schimbări, în ciuda faptului că obiectivele asumate au fost ratate.

Lucian Anghel, preşedintele BVB, spunea, în prima sa conferinţă de presă, din februarie 2012, când a prezentat strategia noii echipe de conducere: "Până în 2015 ne dorim ca BVB să fie unul dintre cele mai active instrumente de finanţare a economiei atât pentru companiile de stat, cât şi pentru cele din mediul privat, ca alternativă la finanţarea bancară.)

Viziunea noastră este ca BVB să fie o bursă de referinţă pentru Europa de Sud-Est, să transformăm BVB într-un hub regional, ca piaţa din România să reprezinte o alternativă pentru companiile listate pe alte burse din zonă. Dar acestea se fac în timp. Dacă dezvoltăm BVB, ajungem să dezvoltăm şi piaţa de capital din România".

Atunci, domnia sa spunea că strategia urma să fie completată cu ţinte cantitative, pe care executivul şi le va asuma.

Acest lucru nu a fost făcut nici de Victor Cionga, CEO la BVB pentru o perioadă de numai şase luni, şi nici de urmaşul său, Ludwik Sobolewski, care chiar s-a lăudat, la un moment dat, că nu are o strategie.

Prin documentul supus atenţiei acţionarilor, acum, BVB propune patru obiective strategice: "1.Contribuie la lărgirea bazei de investitori, 2. Contribuie la transformarea BVB într-o piaţă de finanţare pentru emitenţi deja listaţi şi noi companii, 3.Contribuie la creşterea eficienţei intermediarilor, 4. Modernizează infrastructura pieţei pentru a răspunde provocărilor şi oportunităţilor".

Între proiectele pentru lărgirea bazei de investitori, care începe cu cele care vizează instituţionalii străini, BVB menţionează "Listarea a cel puţin o companie din portofoliul statului, cu un suficient nivel al free float-ului", dar şi "Continuarea reducerii comisioanelor de către instituţiile ce administrarează infrastructura pieţei şi de către ASF".

Cum îşi poate asuma BVB listările statului sau comisioanele ASF?

"Proiectul" referitor la tarifele ASF se regăseşte şi între cele care îi vizează pe instituţionalii locali.

Ţintele cantitative sunt generale: BVB vrea să aibă 100.000 de conturi, până la finalul anului 2018, o piaţă a derivatelor, până în 2020, ca ponderea capitalizării în PIB să crească la 15% până la finalului anului 2020, susţinută de privatizările companiilor de stat şi de listările de companii private.

De asemenea, BVB ţinteşte ca România să fie inclusă pe "watch list"/clasificată ca Piaţă Emergentă, sub ipoteza realizării unei privatizări majore în 2016 şi a creşterii free float-ului companiilor deja listate, până la finalul anului 2018.

Dar BVB voia să intre pe lista de monitorizare MSCI pentru promovarea la statutul de piaţă emergentă, anul trecut, aşa că "noul" obiectiv cantitativ nu este decât o reluare a unuia mai vechi, dar ratat.