Strategiile de dezvoltare sunt inutile dacă nu pornesc de la libertatea economică

Oare a făcut cineva o statistică a strategiilor de dezvoltare, de ansamblu sau sectoriale, lansate de guvernele care au condus România în ultimii 27 de ani?

Trebuie că se găseşte şi aşa ceva printr-un colţ al Internetului, însă astfel de date sunt irelevante, în condiţiile în care nu se vede niciun rezultat.

Din conceptul de "distrugere creativă" popularizat de Schumpeter, esenţial pentru dezvoltarea economică, autorităţile "noastre" nu au reţinut decât partea cu distrugerea, iar apoi au avut grijă să pună nenumărate piedici în calea "constructorilor", majoritatea fiind constituită din cei care nu au avut norocul să beneficieze de contracte preferenţiale cu statul.

Strategia de dezvoltare a României a fost şi subiectul recentei conferinţe organizate de ziarul BURSA, unde s-au prezentat, din nou, numeroase principii directoare şi s-a promovat necesitatea strategiilor sectoriale.

Din păcate, şansa de succes a propunerilor este aproape nulă din cel puţin două motive. În primul rând, toate abordările sunt de tipul top-down, în care statul are rol călăuzitor şi se presupune că ştie care vor fi direcţiile corecte de dezvoltare într-o lume marcată de o incertitudine aproape fără precedent.

În al doilea rând, poate cel mai important, a fost ignorat, cel puţin conform relatărilor din presă, problema fundamentală a libertăţii economice. Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, s-a apropiat cel mai mult de acest subiect când a declarat că "România trebuie să aibă o strategie simplă, în câteva pagini" şi a subliniat că "trebuie concepută fără să ne uităm la ce vrea Europa".

Dincolo de simplitate, condiţia de elaborare fără "acordul" Europei este fundamentală, mai ales în condiţiile în care nimeni nu mai ştie ce vrea Europa.

Oricât ar părea de neverosimil, ceea ce ar putea să constituie principiul de bază al dezvoltării economice a ţării noastre vine tocmai dintr-un "plan" similar propus pentru Statele Unite de către Jim Clifton, preşedintele şi directorul executiv al companiei Gallup.

Într-o analiză din ianuarie 2015, "American Entrepreneurship: Dead or Alive?", Clifton trage un mare semnal de alarmă cu privire la tendinţa negativă a formării noilor firme.

Pe baza datelor de la Census Bureau, preşedintele Gallup subliniază că diferenţa dintre firmele nou create şi cele desfiinţate era de circa 100 de mii înainte de 2008, în timp ce în 2014 (ultimul an pentru care sunt disponibile datele) diferenţa a ajuns la -70.000, în condiţiile în care au fost create circa 400 de mii de noi firme cu unul sau mai mulţi angajaţi şi au fost desfiinţate 470 de mii.

"Conducătorii noştri continuă să creadă că inovaţia reprezintă motorul creşterii economice şi al creării locurilor de muncă, însă inovaţia nu are nicio valoare dacă un întreprinzător nu o transformă într-o afacere ale cărei produse sau servicii să fie cumpărate", scrie Clifton, care mai arată că "din cele 6 milioane de firme active din SUA, circa 3,8 milioane au cel mult patru angajaţi".

Ceea ce scrie apoi preşedintele Gallup are o importanţă fundamentală: familiile care înfiinţează o firmă nu construiesc doar o simplă afacere, ci îşi construiesc, de fapt, viaţa.

Clifton a continuat analiza în decembrie 2015, iar acolo arată că "energia economică apare acolo unde se înfiinţează o nouă firmă sau o firmă mică se dezvoltă".

Aceasta nu înseamnă că marile companii nu sunt importante. "Marile afaceri sunt deosebit de importante pentru lanţul trofic din economie, însă sursa noilor energii pentru crearea locurilor de muncă sunt micile afaceri", arată Jim Clifton, care propune reducerea numărului de reglementări referitoare la IMM-uri şi încurajarea întreprinzătorilor.

În opinia preşedintelui Gallup, există o diferenţă semnificativă între inovator şi întreprinzător, însă fiecare are nevoie de celălalt. "Inovaţia este căruţa, iar întreprinzătorii sunt caii care trag căruţa", este analogia utilizată de Clifton. Acesta este dezamăgit de faptul că "puţini lideri ştiu că inovaţia nu are valoare până când un întreprinzător nu porneşte o afacere şi îşi găseşte clienţi".

"Intrarea Americii în faliment sau revenirea la dominaţia economică a lumii depinde de capacitatea noastră de a opri sufocarea micilor afaceri cu nenumărate reguli şi reglementări", este verdictul final al preşedintelui Gallup.

Dincolo de importanţa economică a micilor afaceri, Jim Clifton nu uită să sublinieze şi implicaţiile pentru securitatea naţională. În opinia sa, "companiile americane sunt mai importante decât armata pentru securitatea Americii".

Aspectul economic al securităţii a fost recunoscut chiar şi de un fost şef al Statului Major al armatei Statelor Unite. În 2011, amiralul Michael Mullen a fost întrebat în faţa unui comitet al Senatului care este cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale. "Cred că datoriile noastre sunt cea mai mare ameninţare", a răspuns Mullen.

Din păcate, apelul lui Jim Clifton nu a fost auzit de nimeni sau a fost ignorat, iar situaţia micilor firme americane nu s-a îmbunătăţit în ultimii doi ani, în ciuda faptului că acestea contribuie semnificativ la formarea bugetelor locale, statale şi federale, spre deosebire de marile corporaţii, care îşi ţin profiturile mai mult în străinătate.

"Cuvântul întreprinzător este folosit la nesfârşit de politicieni care nu ştiu ce înseamnă să fii întreprinzător", a scris recent Don Chernoff într-o scrisoare deschisă publicată pe site-ul Wall Street Journal şi preluată de Zerohedge. "Toţi spuneţi că încurajaţi spiritul antreprenorial, dar, în realitate, nu faceţi decât să-i staţi în cale", arată americanul care îşi administrează propria companie de import a valizelor de 15 ani.

După ce afirmă că foarte multe locuri clasice de muncă vor fi eliminate prin automatizare, iar aceasta va conduce la dispariţia unui număr mare de "locuri de muncă specifice clasei de mijloc", Chernoff susţine că "mulţi oameni vor fi forţaţi să îşi deschidă propriile afaceri".

Din acest motiv, "facilitarea înfiinţării noilor afaceri este de importanţă critică", scrie întreprinzătorul american înainte să prezinte o serie de obstacole identificate în Statele Unite.

Costul excesiv al asigurărilor de sănătate ocupă primul loc în lista lui Chernoff, iar odată cu introducerea Obamacare dimensiunea dezastrului s-a amplificat aşa de mult încât acum însăşi existenţa afacerii sale este pusă sub semnul întrebării.

O altă povară majoră o reprezintă contribuţiile sociale, iar Chernoff aminteşte că, la înfiinţarea firmei, a aflat cu surprindere că trebuie să le plătească atât în calitate de angajat cât şi în calitate de proprietar al companiei.

Chernoff declară că nu înţelege modul în care trebuie acestea completate, deşi are un master în inginerie şi a fabricat procesoare pe când era angajat la Intel şi de aceea este nevoit să angajeze un contabil înaintea depunerii declaraţiilor anuale în fiecare primăvară. "Codul fiscal actual este o oroare şi trebuie eliminat", scrie întreprinzătorul american.

Alte obstacole semnificative amintite sunt taxele vamale excesive şi taxarea câştigului de capital în cazul vânzării companiei

"Majoritatea firmelor mici eşuează sau rămân mici deoarece este foarte greu să le creşti cu toate poverile pe care ni le puneţi în spate", le mai scrie Don Chernoff autorităţilor americane. Din păcate, este mai mult ca sigur că nici acest apel nu va fi auzit.

America a crescut, s-a dezvoltat şi a ajuns cea mai mare putere economică din istoria omenirii pentru că a respectat libertatea economică a cetăţenilor. Acum proiectează la nivel global o altfel de putere, care mai este susţinută doar de o datorie publică uriaşă, imposibil de plătit.

Ceea ce scrie Jim Clifton şi Don Chernoff se apropie foarte mult sau chiar se suprapune exact, din nefericire, cu situaţia de la noi.

Şi întreprinzătorii noştri se confruntă cu nenumărate obstacole administrative şi de altă natură, suficiente pentru blocarea persistentă a construirii capitalului naţional şi fără a mai aduce în discuţie Codul Fiscal punitiv.

Nicio strategie de dezvoltare nu se poate substitui unui mediu antreprenorial flexibil şi dinamic, mai ales în condiţiile în care asistăm la "rescrierea" globalizării.

Wade Shepard, autorul cărţii "Oraşele fantomă ale Chinei", a venit recent cu informaţii referitoare la evoluţia proiectului "One Belt, One Road", promovat intens de autorităţile de la Beijing.

"China nu face nicio discriminare politică faţă de statele care sunt gata să participe la acest proiect", scrie Shepard pe site-ul revistei Forbes, după doi ani de documentare pe teren, în 30 de ţări. În opinia lui Shepard, "China va urmări întărirea legăturilor cu orice ţară, astfel încât să găsească mijloacele necesare întăririi autonomiei sale, a puterii economice, a lanţurilor de aprovizionare şi securităţii".

Mai mult, "China nu mai doreşte să fie o simplă fabrică a lumii, ci un epicentru al tehnologiilor înalte şi al produselor industriale cu valoare ridicată".

Implicaţiile unei astfel de tendinţe sunt majore şi pentru economia noastră, în condiţiile în care "China şi Vestul îşi schimbă, într-un fel, poziţiile".

Cum? "Operaţiunile industriale cu valoare adăugată redusă sunt acum dispersate în întreaga lume, inclusiv în SUA şi Europa, în timp ce producţia industrială high-tech este atrasă în China", scrie Wade Shepard şi aminteşte că proiectul "One Belt, One Road" reprezintă, cu toate acestea, o oportunitate majoră pentru Europa.

Având în vedere ce "viziune" au avut autorităţile "noastre" de la aşa-numita cădere a comunismului, oare mai crede cineva că vor fi în stare, chiar dacă ar fi posibil aşa ceva în era "noii globalizări", să elaboreze o strategie de dezvoltare care să reziste mai mult de un ciclu electoral?

Singura speranţă o reprezintă întreprinzătorii, care, eliberaţi de sub povara unui stat condus de politicieni incapabili şi corupţi, dispun de cea mai mare capacitate de adaptare şi sunt cea mai importantă sursă a "energiei economice" despre care scrie Jim Clifton.

Iar atunci când vom fi nevoiţi să căutăm pe Google pentru a afla numele premierului sau al preşedintelui, vom putea spune că avem cadrul instituţional ideal pentru dezvoltarea sustenabilă a României.