Cifra de afaceri din industria mobilei a scăzut cu o medie de 7% pe an, în perioada 2008-2013, regresul fiind susţinut atât de segmentul retail (-15,4%), cât şi de partea de producţie (-3,1%), după cum ne-a spus Iuliu Moldoveanu, preşedintele Asociaţiei Clubul Român de Mobilă (ACRM), citând un studiu realizat de analiştii de la "ManagerAnticriză".
Valoarea maximă a cifrei de afaceri a fost înregistrată în anul 2008, aceasta scăzând cu 30,5%, până în anul 2013.
Domnul Moldoveanu ne-a spus, recent, că piaţa mobilei ar urma să crească, anul acesta, cu circa 10-12%.
În prezent, sectorul mobilei se ridică la o valoare de 2,2 miliarde euro. Potrivit reprezentantului ACRM, în 2008 această valoare era mai mică, însă faptul că au fost închise anumite firme a condus la o mai bună organizare a sectorului.
"Dacă în 2008 valoarea pieţei era de 1 miliard şi ceva de euro, acum, prin scăderea numărului de firme, dar prin tehnologizare şi servicii, a crescut cifra de afaceri", a adăugat domnul Moldoveanu, subliniind că în industria mobilei lucrează aproximativ 55.000-57.000 de oameni, de la 100.000 de persoane - numărul lucrătorilor în domeniu, în anul 2008.
Iuliu Moldoveanu ne-a precizat: "Institutul Naţional de Statistică ne arată că avem o creştere faţă de anul trecut, de aproximativ 10,3%, dar aceasta este strict raportată la companiile mari. De remarcat este că cele 40 de firme mari, cu un număr de peste 250 de salariaţi fiecare, au o cifră de afaceri care reprezintă circa 60% din cifra totală a industriei. Deci, primii 40 fac aproape cât restul de 4.000 de producători".
Analiştii citaţi arată, de asemenea, că cea mai mare parte a cifrei de afaceri este concentrată la nivelul marilor companii: "În anul 2013, 57% din cifra de afaceri a sectorului a fost generată de companiile cu o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, reprezentând 0,6% din numărul total de firme şi cumulând 37% din numărul total de angajaţi ai sectorului".
În perioada 2008-2013, condiţiile favorabile producţiei de mobilă - precum disponibilitatea materiei prime, distribuţia unităţilor de producţie la nivel regional şi costul redus al forţei de muncă - au transformat ţara noastră într-unul dintre principalii producători, la nivel mondial. În anul 2013, ţara noastră a fost al 13-lea producător de mobilă din lume, cu o producţie totală evaluată la aproximativ 8,8 miliarde lei, în intervalul 2008-2013 înregistrând un ritm mediu anual de creştere a producţiei de 2,8%.
Mare parte din producţia de mobilă a anului 2013 - respectiv 82% - a mers către export, România fiind al 28-lea exportator de mobilă din lume, cu o contribuţie de 1,9% la economia naţională.
"Deşi producţia şi exportul de mobilă au crescut semnificativ în perioada analizată, cu 14,9%, respectiv 48,2%, importul şi consumul intern de mobilă au scăzut - ca urmare a efectelor crizei economice (...) - cu 23,8%, respectiv 28,6%", arată analiza citată de şeful ACRM.
La nivelul sectorului de mobilă, marja de profit net, în 2013, a fost de minus 0,5%, aproximativ la acelaşi nivel cu anii 2009 (-0,5%) şi 2010 (-0,6%), după ce a atins valori mai scăzute în 2011 (-2,6%) şi 2012 (-2,9%). Valoarea maximă a perioadei a fost înregistrată în anul 2008 (0,8%).
Marja de profit net pentru principalele zece companii din piaţa producătorilor de mobilă a variat, în 2013, între 0,8% şi 8,2%, în timp ce valoarea agregată a indicatorului pentru top 10 companii a fost de 5,2%.
În anul 2013, primele judeţe din punct de vedere al marjei de profit net obţinută de companiile înmatriculate din industria mobilei au fost Alba (9,8%), Suceava (4,9%) şi Arad (4%).
Printre cauzele care menţin profitabilitatea sectorului la un nivel scăzut se numără: infrastructura insuficientă la nivel local, regional şi naţional, absenţa unor centre de distribuţie a materiei prime, precum şi absenţa unor canale de distribuţie eficiente. Analiştii citaţi arată că presiunile mediului economic în perioada ulterioară instalării crizei economice s-au reflectat atât în evoluţia numărului de companii active în domeniu, care a scăzut cu 14,5% în 2013 comparativ cu 2008, cât şi în dinamica numărului de salariaţi. Acesta din urmă s-a diminuat cu circa 43,6%, în intervalul analizat, cu mult peste trendul de reducere a numărului de companii (-6,9%) şi a numărului de salariaţi (-6,4%) înregistrat la nivelul întregii economii naţionale.
• Numărul companiilor de mobilă intrate în insolvenţă a crescut de 22 ori, în anii 2008-2013
Numărul companiilor de profil nou intrate în insolvenţă a evidenţiat menţinerea influenţelor perioadei de recesiune, acesta crescând de 22 ori, în intervalul 2008-2013. Ponderea companiilor insolvente în totalul companiilor din sector a înregistrat o valoare medie de 4,6%, valoarea maximă fiind înregistrată în anul 2013 (7,3%), iar cea minimă - în 2008 (0,3%).
În ceea ce priveşte dificultatea de încasare a creanţelor, în anul 2013 aceasta s-a manifestat mai accentuat la nivelul companiilor din judeţele Buzău (186 zile), Olt (137 zile) şi Giurgiu (134), valorile înregistrate situându-se peste valoarea agregată a indicatorului la nivelul pieţei (78 zile), conform studiului citat.
Acesta arată că plăţile restante ale companiilor din aceste judeţe depăşeau valoarea cifrei de afaceri cumulată în anul 2013 cu 32,4%, 136,4%, respectiv 140,4%.
"Aceste rezultate indică necesitatea asocierii companiilor la nivel local/regional, îmbunătăţirea abilităţilor manageriale, mai ales pentru companiile nou intrate pe piaţă, îmbunătăţirea abilităţilor şi strategiilor de promovare, inclusiv creşterea prezenţei online", subliniază analiştii.
În condiţiile creşterii gradului de îndatorare sectorial (121,8% în 2013 faţă de 110,1% în 2008), ponderea datoriilor pe termen scurt în totalul datoriilor a scăzut uşor, de la 61,2% (2008) la 60% (2013), datoriile pe termen lung către bănci având o evoluţie descrescătoare, cu 1,2% în 2013 faţă de 2008, într-un ritm mediu anual de -8,9%.
Explicaţia pentru variaţia înregistrată la nivelul datoriilor pe termen lung vine ca urmare a finanţării reduse din partea băncilor, în contextul în care s-au înăsprit condiţiile de aprobare a creditelor, iar volumele au scăzut, în comparaţie cu anul 2008. Astfel, companiile îşi plătesc creditele obţinute anterior de la bănci şi nu aplică pentru altele noi.
Trendul crescător al datoriilor pe termen scurt se justifică prin faptul că multe companii se finanţează prin credit furnizor care nu comportă dobânzi.
Volumul producţiei de mobilier a crescut cu 3,3%, anul trecut faţă din 2013, ajungând la circa 2 miliarde euro, după cum ne-a spus Iuliu Moldoveanu.
Valoarea exporturilor de mobilă a fost, anul trecut, de 1,7 miliarde euro, în creştere de la 1,55 miliarde euro, în 2013.
Preşedintele ACRM ne-a precizat: "Din structura sortimentală prezentată (n.r. de INS), observăm că (...) s-a majorat exportul de «scaune transformabile» cu + 22,7% şi de «somiere» cu 35,9%, iar poziţia de «alt mobilier» a înregistrat o contracţie cu 9,5 %, ceea ce trebuie să constituie o preocupare a operatorilor economici din România".
Importurile de mobilă au crescut, în 2014 faţă de 2013, de la 360,6 milioane euro la 404,4 milioane euro.
1. Este clar,
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 11.05.2015, 16:00)
daca guvernantii nu gasesc cai de a stopa exportul lemnului cu grad de prelucrare scazut, vom ramine si fara paduri si, situatie evidenta, mai saraci.