Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României. Aceasta este concluzia primului studiu privind cantitatea de plastic transportată de Dunăre în ţara noastră, efectuat în perioada 2022-2023 de asociaţiile Mai Mult Verde şi Global Water Partnership România, în cadrul programului Cu Apele Curate susţinut de Lidl România, conform unui comunicat remis redacţiei
Potrivit studiului, sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic şi 48 tone de macroplastic. Cele mai mari randamente de transport anual au fost înregistrate la staţia de prelevare Moldova Veche, aproape de intrarea Dunării în România.
Este cel mai extins studiu de acest fel efectuat în ţara noastră până în prezent, fiind realizat pe parcursul a cinci sezoane, în perioada primăvară-iarnă 2022 şi primăvară 2023, în trei secţiuni pe traseul românesc al Dunării: Moldova Veche (km 23 după intrarea pe teritoriul României), Gruia (în aval de Porţile de Fier II) şi Isaccea (după ultimul afluent - râul Prut, înainte de Delta Dunării).
"Deşi probele au fost prelevate în condiţiile unui an secetos (2022), cu debite sub medie, rezultatele obţinute sunt comparabile cu valorile obţinute prin extrapolare la debitele medii multianuale. Se impune o monitorizare continuă, multianuală, cu un număr mai mare de măsurători pe principalele secţiuni dintre afluenţi, pentru a identifica evoluţia dinamică a prezenţei particulelor de microplastic în apa Dunării, a surselor acestuia şi a măsurilor de ameliorare." spune Doru Mitrana, preşedintele Asociaţiei Mai Mult Verde.
Rezultatele studiului privind prezenţa materialelor plastice în Dunăre
În timpul studiului privind prezenţa materialelor plastice în Dunăre, pe teritoriul României, cele mai mari cantităţi de plastic transportate de fluviu au fost înregistrate la intrarea în ţară, în apropierea localităţii Moldova Veche: între 93 şi 100 tone/an material plastic total, dintre care 46-51 tone/an microplastic, 47-49 tone/an macroplastic. Probele de aluviuni recoltate din zona Moldova Veche conţin cantităţi de câteva ori mai mari, atât microplastic cât şi macroplastic, faţă de cele recoltate în zonele Gruia si Isaccea.
Pe baza acestor rezultate se poate considera că bazinele Porţile de Fier I şi II servesc ca un rezervor de acumulare şi decantare cel puţin temporară pentru plastic, astfel că după această zonă valorile înregistrate scad simţitor şi se păstrează constante până la vărsarea în Delta Dunării.
Potrivit rezultatelor studiului realizat de Asociaţia Mai Mult Verde, cele mai mari concentraţii de microplastic au fost găsite la suprafaţa apei (până la 60 cm adâncime), dar şi la adâncime mai mare, până spre fundul apei. Microplasticele sunt transportate cel mai probabil fixate pe aluviuni minerale, floră şi faună, ceea ce are un impact major asupra biosferei acvatice.
"Studiul acesta reprezintă un sprijin pentru organizaţiile guvernamentale care pot direcţiona eforturi către prevenirea poluării cu microplastic. Totodată, informaţiile sunt relevante pentru comunitatea de cercetători şi activişti de mediu, comunitate care poate interveni prin activităţi de remediere sau pervenire a acestui tip de poluare. Tot lanţul trofic este afectat de acest tip de poluare, iar consecinţele sunt diverse. Situaţia este gravă şi trebuie a acţionat cu răspundere." spune coordonatorul studiului, Ionuţ Procop - preşedinte Global Water Partnership (GWP) România.
De unde provine microplasticul din Dunăre?
Microplasticul reprezintă particule extrem de mici rezultate din plastic, cu dimensiuni de maximum 5 mm, iar macroplasticul reprezintă particule cu dimensiuni cuprinse între 5 mm şi 2,5 cm. Acestea se macină în timp, sub influenţa materialelor abrazice şi corozive din apă, şi se transformă în microplastic.
În ceea ce priveşte analiza compoziţională a microplasticului recoltat în cadrul studiului efectuat de Asociaţia Mai Mult Verde, polimerii cel mai frecvent întâlniţi în probele analizate sunt polietilena (52-86%) şi polipropilena (12-26%).
Polietilena a fost identificată în toate probele, în proporţie de 52-86%. Acest polimer este întâlnit în majoritatea ambalajelor alimentare şi produselor de uz casnic precum pungile şi recipientele. Polipropilena (prezentă în majoritatea probelor, în proporţie de 12-26%) se găseşte în compoziţia materialelor utilizate la obţinerea unor produse precum capace, dopuri, electrocasnice, bare şi ţevi.
Alţi polimeri din plastic găsiţi în apele Dunării sunt: polistirenul (utilizat la obţinerea materialelor izolante, ambalaje şi veselă de unică folosinţă), copolimerul EVA etilen-vinil-acetat (utilizat în obţinerea materialelor izolante, adezivi, a diferitor tipuri de furtunuri, încălţăminte şi ambalaje), celuloza (utilizată în industria alimentară şi farmaceutică, dar şi în obţinerea diferitor ambalaje) şi poliuretanul (utilizat cu precădere ca izolator termic, ca materie primă în industria mobilei şi în obţinerea vopselei, adezivilor, ambalajelor).
Metodologia folosită în realizarea studiului privind cantitatea de plastic transportată de Dunăre pe teritoriul României
Studiul actual, efectuat de asociaţiile Mai Mult Verde şi Global Water Partnership România în cadrul programului Cu Apele Curate, a fost inspirat de un studiu anterior care a monitorizat două secţiuni ale Dunării de pe teritoriul Austriei, realizat şi publicat în 2018 de Universitatea de Resurse Naturale şi Ştiinţe ale Vieţii Viena (BOKU).
În cadrul studiului efectuat în România, au fost prelevate şi analizate aluviunile de pe Dunăre, în trei secţiuni de pe traseul românesc al fluviului monitorizate de staƫiile meteorologice ale INHGA: la intrarea Dunării în ţară, la Moldova Nouă (zona 1), la aproximativ 12 kilometri aval de Porţile de Fier II (zona 2) şi în zona Isaccea, după vărsarea în Dunăre a ultimului afluent - râul Prut (zona 3).
Testarea probelor de materiale plastice recoltate s-a făcut în toate cele 4 anotimpuri, în perioada mai 2022-mai 2023. În cadrul celor 14 campanii s-au prelevat 135 de probe care au fost prelucrate şi analizate după separarea macroplasticului din proba totală de plastic, rezultând astfel aproximativ 270 de probe analizate pentru ambele categorii (microplastic şi macroplastic).
Activităţile de laborator au fost realizate de un colectiv format din cercetători, profesori şi doctoranzi de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi. În vederea separării particulelor de material plastic din probe, au fost efectuate următoarele etape de procesare: digestia materialului organic vegetal (I), decantarea (sedimentarea) materialului dens anorganic (II) şi filtrarea particulelor din material plastic (III).
Derularea studiului din România a fost asigurată de GWP România în colaborare cu trei instituţii româneşti - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi , INHGA şi cu consultanţă din partea Universităţii BOKU Viena (privind procesarea matematică a datelor experimentale) şi ROMEXIM Bucureşti (pentru alegerea locurilor relevante pentru prelevarea probelor de aluviuni).
de top de pe piaţa de retail alimentar din Germania şi Europa. Lidl operează în prezent peste 12.200 de magazine şi peste 220 de centre logistice şi depozite în 31 de ţări. Lidl este un smart discounter care le oferă clienţilor produse cu cel mai bun raport calitate-preţ. În spatele serviciilor şi operaţiunilor din magazine şi centrele logistice stau simplitatea şi orientarea către eficienţă. Design-ul şi structura proceselor standardizate sunt asigurate de către Lidl Stiftung, cu sediul central la Neckarsulm. În toate domeniile sale de activitate, Lidl este o companie care acţionează cu responsabilitate faţă de oameni, societate şi mediu. Pentru Lidl, sustenabilitatea este metoda prin care îşi îndeplineşte, zi de zi, promisiunea cu privire la calitate.