Studiu Centrul de Formare APSAP: Infrastructura digitală lipseşte în majoritatea instituţiilor publice

Cele mai multe instituţii publice nu au o infrastructură digitală care să eficientizeze atât munca angajaţilor, cât şi relaţia cu contribuabilii, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.

Studiul la care au răspuns 5.166 de angajaţi la stat relevă faptul că 50% dintre funcţionarii publici nu ştiu câte servicii în regim online oferă instituţia din care fac parte, deşi lucrează la actualul loc de muncă de peste 10 ani.

În plus, 8 din 10 angajaţi în sectorul public nu au avut posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în ultimii 2 ani, din cauza lipsei unei infrastructuri digitale adecvate (sistem de comunicare, sistem de raportare, sistem de monitorizare a activităţii, etc.). Femeile angajate în sectorul public, spre deosebire de bărbaţi, îşi majorează veniturile şi din alte activităţi independente în afara locului de muncă, mai arată studiul.

Lipsa unor sisteme digitale adecvate poate fi corectată prin implicarea activă a angajaţilor din domeniu în programe de perfecţionare. Scopul esenţial al acestor cursuri este de a actualiza cunoştinţele existente şi de a încuraja dezvoltarea unor noi abilităţi digitale, astfel încât sectorul public să poată face faţă mai eficient provocărilor din era digitală în continuă evoluţie. În urma dezvoltării acestor competenţe digitale, România ar putea urca în clasamentul european al serviciilor publice oferite în varianta digitală.

"Este evidentă necesitatea implementării unor programe de instruire şi comunicare mai eficiente, astfel încât angajaţii să fie mai bine informaţi şi să înţeleagă pe deplin funcţiile şi serviciile instituţiei lor în relaţia cu cetăţenii. Pe lângă îmbunătăţirea comunicării şi formării profesionale continue, ar trebui dezvoltate şi strategii de informare internă, prin sesiuni periodice de perfecţionare, informare, accesibilitate sporită la platforme digitale şi materiale actualizate, pentru a asigura tuturor angajaţilor acces la informaţiile esenţiale despre serviciile instituţiei lor", declară Bogdan-Costin Fârşirotu, Preşedintele Centrului de Formare APSAP şi fondator al platformei www.cursuri-functionari.ro.

Angajaţii din sectorul public nu cunosc date despre instituţia din care fac parte

Rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP relevă faptul că 20% (1.033 persoane) dintre angajaţii din sectorul public nu sunt familiarizaţi cu serviciile digitale oferite de instituţia în care lucrează.

Aproape jumătate dintre cei care nu cunosc numărul de servicii digitale oferite de către instituţia din care fac parte (475 persoane) au o vechime de peste 10 ani la actualul loc de muncă. Acest lucru poate indica necesitatea unor programe de instruire şi informare, în special pentru angajaţii cu o experienţă mai îndelungată, pentru a-i familiariza cu noile tehnologii şi servicii digitale disponibile.

De asemenea, 15% din totalul de 5.166 respondenţi nu ştiu dacă angajatorul lor este prezent pe platformele de socializare online (Facebook, Instagram, LinkedIn).

Cât de mulţumiţi sunt angajaţii la stat de locul lor de muncă

Deşi infrastructura digitală este deficitară în instituţiile publice, în ceea ce priveşte gradul de mulţumire al respondenţilor, 8 din 10 persoane au afirmat că sunt mulţumite de locul lor actual de muncă.

"A manifesta satisfacţie faţă de un anumit lucru implică familiarizarea şi înţelegerea detaliilor asociate acestuia. Este interesant faptul că peste 20% dintre cei care se declară mulţumiţi de actualul loc de muncă  nu cunosc numărul de servicii oferite în format digital publicului, de către instituţia din care fac parte. Această lipsă de cunoaştere poate reflecta o lacună în comunicarea internă, dar şi o lipsă a atenţiei în furnizarea informaţiilor relevante către angajaţi", explică Aylin-Alexia David, specialist Centrul de Formare APSAP.

"Este esenţial ca angajaţii din sectorul public să fie informaţi şi să înţeleagă modul în care instituţia lor se prezintă şi interacţionează cu publicul online, pentru a contribui la consolidarea şi promovarea identităţii în spaţiul virtual. Astfel, se subliniază importanţa unei abordări eficiente în ceea ce priveşte implementarea şi promovarea serviciilor digitale în instituţiile publice, precum şi necesitatea pregătirii adecvate a angajaţilor pentru a putea oferi aceste servicii", spune Anca-Cătălina Başturea, specialist Centrul de Formare APSAP.

Telemunca şi munca la domiciliu, imposibil de realizat în sectorul public

Datele studiului evidenţiază provocările semnificative în facilitarea telemuncii şi a muncii la domiciliu pentru sectorul public din România, unde 80% dintre respondenţi susţin că nu au avut acces la aceste opţiuni în ultimii doi ani, atunci când majoritatea angajaţilor lucrau la distanţă.

"Această situaţie identificată subliniază necesitatea unor eforturi concentrate către digitalizarea şi automatizarea proceselor interne, pentru a îmbunătăţi eficienţa şi transparenţa administraţiei publice, astfel deschizându-se noi oportunităţi pentru telemuncă şi flexibilitate în munca angajaţilor din sectorul public", puncteză Bianca-Florentina Zichil, specialist Centrul de Formare APSAP.

În cadrul cercetărilor efectuate la nivel european, România ocupă adesea ultimele poziţii în ceea ce priveşte gradul de digitalizare şi oportunităţile de a lucra în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.

Totuşi, România a adoptat Legea nr. 81 încă din 30 martie 2018 privind reglementarea activităţii de munca la distanţă, unde în art. 2, lit. a, telemunca este definită ca fiind forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Conform datelor furnizate de Eurostat în 2020, încă din perioada pandemiei, Finlanda a fost şi rămâne pe poziţie de lider european în facilitarea muncii la distanţă. Peste 25% din angajaţii din Finlanda au optat pentru această formă de lucru. În contrast, România s-a situat pe ultimul loc în acest clasament, cu 2,5% dintre angajaţi lucrând în această manieră.

Trei ani mai târziu, într-un alt studiu publicat de Universitatea Tehnică din Riga, se prezintă o perspectivă similară asupra peisajului european în anul 2022. Situaţia din România pare să fi stagnat în această privinţă. Astfel, ţările care se aflau în fruntea clasamentului în ceea ce priveşte procentul de angajaţi care aveau posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă sau muncă de la domiciliu erau Irlanda (cu 25,3%), Finlanda (cu 23,1%) şi Suedia (cu 18,1%). În continuare, România se situa pe ultima poziţie a clasamentului, cu un procent îngrijorător de 1,4%, alături de Bulgaria (cu 1,6%) şi Grecia (cu 2,5%) (Vītola & Christopoulos, 2023). Aceste date subliniază persistenţa discrepanţelor în ceea ce priveşte adaptarea la munca de la distanţă în diverse ţări europene.

Tot în anul 2022, conform Comisiei Europene, România se evidenţia ca fiind cea mai puţin digitalizată ţară din Uniunea Europeană, cu un procent de 5,8% pentru serviciile publice oferite. În contrast, state precum Finlanda se distingeau printr-un procent semnificativ mai mare, de 21,8%.

De ce femeile întreprind mai multe activităţi independente

În urma analizei răspunsurilor primite, se remarcă faptul că din totalul de 5.166 de respondenţi, un procent de 18,8%, respectiv 973 de persoane, recunosc faptul că desfăşoară şi alte activităţi independente pentru a-şi majora veniturile. Un alt aspect de remarcat este faptul că, din această categorie, un număr de 690 de persoane sunt reprezentate de genul feminin (peste 70%). Motivaţia femeilor de a se implica în mai multe activităţi independente poate fi influenţată de diverse aspecte, precum necesitatea de a-şi asigura un nivel de trai satisfăcător sau de a gestiona cheltuielile zilnice.

Potrivit unui studiu realizat de Parlamentul European în anul 2023, femeile câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii în Uniunea Europeană. Conform unei analize realizate de PwC România, decalajul salarial dintre femei şi bărbaţi în România are un procentaj de 21,6%, în defavoarea femeilor.

În martie 2024, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfecţionare gratuite, accesibile online, destinate personalului din administraţia publică românească, cu scopul de a le actualiza cunoştinţele şi de a-i ţine la curent cu noile reglementări legislative din 11 domenii relevante. Cei 5.166 de respondenţi au completat un chestionar format din 29 de întrebări, care a constituit baza unor concluzii semnificative.

Fondată în 2014, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit unul dintre cele mai de încredere organizaţii care furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experienţă de mai bine de 18 ani, Centrul de Formare APSAP are peste 250.000 de participanţi activi şi un corp de lectori alcătuit din 75 formatori excepţionali. Prin cursurile oferite pentru angajaţii de la stat şi cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecţia datelor, competenţe digitale, marketing digital şi social media, public speaking, competenţe antreprenoriale, management de proiect şi altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii şi de Ministerul Educaţiei.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile de formare şi perfecţionare organizate fizic (cu prezenţă) sau în format online ale Centrului. Doar în ultimii 4 ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare şi conferinţe naţionale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcţionari publici, personal contractual, demnitari şi alte categorii de personal din ţara noastră.