STUDIU CoE: România, printre cele 13 state europene care suferă din cauza suprapopulării penitenciarelor

România este una dintre cele 13 ţări europene care suferă din cauza suprapopulării închisorilor, în condiţiile în care în 2014 avea un număr de 109,1 deţinuţi pentru fiecare 100 de locuri disponibile, în timp ce la nivelul Europei media este de 94 de deţinuţi la 100 de locuri, informează Statistica Penală Anuală a Consiliului Europei (SPACE), un studiu dat publicităţii marţi.

Un număr mare de ţări din Europa au avut în 2014 o rată a populaţiei penitenciare (numărul de deţinuţi la 100.000 de locuitori) ridicată, care a fost în medie de 124 la nivelul tuturor ţărilor europene.

Potrivit SPACE, Federaţia Rusă (467,1), Lituania (305), Letonia (240,3), Azerbaidjan (238,2), Georgia (227,9), Estonia (225,1), Ucraina (204), Polonia (203,5) Republica Moldova (201,3), Turcia (197,5), Slovacia (187,9), Albania (187,8), Ungaria (185), Cehia (177,5), Muntenegru (170,2), România (158,6), Macedonia (150,8), Anglia şi Ţara Galilor (149,7), Scoţia (147,6), Serbia (144) şi Spania (141,7) sunt ţările cu cea mai mare rată a populaţiei de deţinuţi.

De asemenea, România a avut şi una dintre cele mai mari rate europene de deţinuţi condamnaţi pentru furt din 2014. Georgia (55), Ucraina (51), Polonia (146), Bulgaria (44), România (40), Letonia (39), Lituania (38), Macedonia (36), Azerbaidjan (35), Ungaria (33) şi Slovacia (30) sunt ţările cu cele mai mari rate ale deţinuţilor condamnaţi pentru furt, potrivit sursei citate.

În condiţiile în care media perioadei de detenţie în Europa a fost de 9 luni, România s-a aflat în 2014 pe locul patru în topul ţărilor care au o perioadă medie de detenţie mai mare, cu 25 de luni, după Azerbaidjan (27,4 luni), R. Moldova (29,2 luni) şi Portugalia (27,9 luni), dar peste cea din Cehia (21,4 luni) şi Estonia (18,1 luni).

Potrivit SPACE, închisorile europene au realizat unele progrese în reducerea suprapopulării, care scade încet din 2011, deşi continuă să rămână o problemă în una din patru administraţii penitenciare. Densitatea populaţiei din închisori a scăzut de la 99 de oameni la 100 de locuri în 2011, la 96 de oameni la 100 de locuri în 2013 şi apoi la 94 la 100 de locuri în 2014. Şi rata populaţiei penitenciare a scăzut în 2014 faţă de anul precedent cu 7%, de la 134 la 124 de deţinuţi la 100.000 de locuitori.

Închisorile europene rămân totuşi foarte aproape de a-şi atinge maximum de capacitate, având în detenţie 1.600.324 de persoane, informează sursa citată.

Numărul administraţiilor penitenciare care suferă din cauza suprapopulării a scăzut semnificativ, de la 21 la 13, în 2014 faţă de 2013. Ţările cu cele mai aglomerate instituţii penale sunt Ungaria, Belgia, Macedonia, Grecia, Albania, Italia, Spania, Slovenia, Franţa, Portugalia, Serbia, România şi Austria. Totuşi, notează SPACE, ţările pot suferi de suprapopulare carcerală deşi numărul total de deţinuţi este mai mic decât capacitatea închisorilor la nivel naţional.

"Suprapopularea creează obstacole enorme pentru reabilitarea făptaşilor şi deci pentru ameliorarea protejării societăţii de infracţiuni. De asemenea, poate încălca drepturile omului. Salut progresele realizate în reducerea suprapopulării din închisori. Statele care sunt încă afectate ar trebui să facă mai mult pentru a o eradica, inclusiv aplicând măsuri alternative la pedeapsa cu închisoarea", a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Potrivit studiului, deţinuţii străini reprezintă în medie 21,7% din totalul populaţiei penitenciare, 34,6% fiind cetăţeni ai statelor UE. Însă în timp ce în statele din centrul şi estul Europei proporţia străinilor nu depăşeşte 10%, în statele din sudul şi vestul Europei aceasta este mult mai mare, oscilând între 25% şi 96% din totalul deţinuţilor.

Infracţiunile legate de droguri sunt cele pentru care execută sentinţe cei mai mulţi deţinuţi (16,5%), urmate de furt (14%), tâlhărie (13,1%) şi crimă (12,3%).

Suma medie cheltuită per deţinut în 2013 a fost de 99 de euro, cele 45 de administraţii penitenciare care au furnizat date pentru studiu cheltuind în anul respectiv 27 de miliarde de euro pentru cazarea deţinuţilor.

Studiul SPACE este efectuat pentru Consiliul Europei de Institutul de criminologie şi drept penal al Universităţii din Lausanne, ediţia din 2014 reunind informaţii de la 50 din cele 52 de administraţii penitenciare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.