Companiile şi liderii în afaceri se află în faţa unor profunde schimbări ale capitalului uman, care se aşteaptă ca întreprinderile să îmbine tot mai mult rolul economic cu cel social, potrivit sondajului "Global Human Capital Trends 2018" (Tendinţe Globale în domeniul Capitalului Uman), realizat de Deloitte. Conform lucrării, factorii acestei schimbări sunt cerinţa angajaţilor ca organizaţia să aibă un rol social mai puternic, necesitatea unei conduceri simfonice a organizaţiei bazate pe colaborare, avansul noilor tehnologii care elimină unele dintre locurile de muncă tradiţionale, dar creează altele, precum şi apariţia unor modele diferite de carieră tot mai puţin dependente de angajatori.
Printre principalele constatări ale studiului se numără tranziţia către o întreprindere socială, conducerea simfonică, noi modele de carieră şi rolul tehnologiei.
În ceea ce priveşte tranziţia către o întreprindere socială, studiul Deloitte arată că doar 18% dintre respondenţi spun că impactul companiei asupra societăţii este o prioritate majoră în strategia organizaţiei.
Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România, subliniază: "Tendinţele din zona capitalului uman arată o schimbare de paradigmă: trecerea de la mediul de afaceri tradiţional orientat doar spre zona economică către unul orientat să creeze impact în societate ca ansamblu prin intermediul unui nou tip de întreprindere, respectiv întreprinderea socială (social enterprise). Asta înseamnă că organizaţiile nu mai sunt evaluate doar pentru performanţa lor financiară şi impactul lor direct în economie, ci în funcţie de impactul lor asupra mediului în care operează şi a membrilor lor, deci asupra societăţii în general. În ultimul timp, pe fondul pierderii încrederii în liderii politici, oamenii au început să considere că mediul de afaceri privat este motorul schimbării în societate. De aceea, organizaţiile trebuie să fie receptive la toate vocile societăţii şi să investească în ecosistemul social mai larg, să devină modele de responsabilitate socială. Companiile trebuie să insufle propriilor angajaţi sentimentul de scop colectiv, de misiune superioară, pentru că în joc se află reputaţia şi, în cele din urmă, succesul sau eşecul lor".
Totodată, 85% dintre cei intervievaţi consideră necesară o conducere simfonică, un nou model de leadership care presupune un nivel fără precedent de colaborare interdisciplinară şi o viziune comună a executivilor dintr-o organizaţie. Potrivit specialiştilor Deloitte, 51% dintre respondenţi spun că organizaţiile lor nu sunt pregătite sau parţial pregătite pentru nivelul de colaborare necesar, în ciuda faptului că aceasta este principala problemă identificată.
"Cea mai importantă tendinţă în zona capitalului uman este nevoia de a descompune ierarhiile funcţionale şi de a construi o organizaţie bazată pe echipă, pe colaborare. Mesajul este clar: liderii trebuie să lucreze unul cu celălalt şi să acţioneze ca unul. Cu toate acestea, trecerea către o conducere simfonică completă pare a fi în faza incipientă", explică Raluca Bontaş.
Referitor la noile modele de carieră, doar 42% susţin că organizaţiile lor sunt formate în principal din angajaţi salariaţi şi estimează că dependenţa de contractanţi, lucrători independenţi şi alte forme de colaborare va creşte dramatic în următorii ani. 16% dintre respondenţi au stabilit politici pentru a gestiona această varietate de tipuri de lucrători.
Florentina Munteanu, Partener Reff şi Asociaţii, societate de avocatură membră Deloitte Legal, evidenţiază: "Observăm că modelele tradiţionale de carieră se schimbă şi că are loc o redefinire a relaţiei angajator-angajat, în contextul creşterii economiei de tip colaborativ. Multe organizaţii pot considera că această schimbare este o oportunitate. Pentru a o valorifica, specialiştii în resurse umane şi liderii din companii ar trebui să dezvolte strategii şi programe integrate care să vizeze toate aspectele, de la cele legale până la cele de dezvoltare a carierei, mobilitate sau beneficii".
Studiul Deloitte mai arată, printre altele, că 72% dintre persoanele care au răspuns la întrebări consideră inteligenţa artificială (AI), robotica şi automatizarea foarte importante.
Abilităţile personale devin mai căutate în acest context, cum ar fi rezolvarea complexă a problemelor (63%), abilităţile cognitive (55%) şi abilităţile sociale (52%). Peste 40% consideră că automatizarea va avea un impact major asupra locurilor de muncă.
Doamna Munteanu a conchis: "În ultimul an, organizaţiile s-au concentrat din ce în ce mai mult asupra modului în care schimbările induse de automatizare vor avea un impact asupra indivizilor. Pe măsură ce munca de rutină este automatizată, vor fi create noi locuri de muncă axate pe abilităţile umane esenţiale. Doar companiile care regândesc modul în care utilizează munca pentru a creşte aceste abilităţi vor putea să rămână cu un pas înaintea concurenţei".