Studiu EY: Cum stimulăm progresul companiilor pentru atingerea obiectivelor climatice bazate pe ştiinţă

Pe fondul intensificării schimbărilor climatice la nivel global, echipele EY au sprijinit iniţiativa Science Based Targets (SBTi) pentru elaborarea unui studiu care ajută organizaţiile să înţeleagă mai bine provocările tehnice asociate cu măsurarea şi raportarea progreselor lor pentru atingerea obiectivelor climatice bazate pe ştiinţă.

Raportul defineşte un set de repere SBTi de bază pentru îmbunătăţirea criteriilor de măsurare, raportare şi verificare a progreselor climatice. Echipele reunite EY şi SBTi au consultat un număr extins de stakeholderi, ca să înţeleagă care sunt factorii determinanţi pentru ca măsurarea şi raportarea să fie exacte, credibile şi eficiente. A rezultat o cartografiere şi o identificare a tipurilor de obiective climatice bazate pe ştiinţă şi a dependenţelor şi s-au stabilit domeniile care nu dispun de orientări clare sau de standarde comune de raportare. Studiul include şi o analiză a situaţiei actuale în măsurare şi raportare, a provocărilor şi a posibilelor practici de ultimă generaţie aplicabile în domeniile-cheie.

Factorii-cheie identificaţi pentru o mai bună raportare şi măsurare includ:

Abordarea schimbărilor structurale şi metodologice: pe parcursul perioadei vizate de raportare pot interveni schimbări semnificative ce pot impacta raportările privind emisiile comunicate de companii.

Examinarea unor parametri suplimentari: indicatorii principali, dincolo de emisiile de gaze cu efect de seră (GES), cum ar fi indicatorii financiari şi planurile de tranziţie, pot oferi o imagine mai precisă a progreselor înregistrate în ceea ce priveşte obiectivul.

Asocierea de date pentru fiecare obiectiv: asigurarea de către terţi a datelor care stau la baza progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor poate spori încrederea părţilor interesate în informaţiile publicate.

Documentul de cercetare scris în colaborare - Landscape Analysis of Measurement, Reporting, and Verification (MRV) of Science-based Targets (Analiza peisajului privind măsurarea, raportarea şi verificarea (MRV) a obiectivelor bazate pe ştiinţă) - recunoaşte şi detaliază provocările actuale în legătură cu raportarea privind clima şi oferă o perspectivă asupra importanţei sporite a măsurării şi raportării obiectivelor climatice bazate pe ştiinţă atât pentru autorităţile de reglementare şi organizaţiile climatice, cât şi pentru companii.

Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România: "Având în vedere că, potrivit Programului de mediu al ONU, lumea se îndreaptă spre o încălzire globală de cel puţin 2,8oC, urmărirea progreselor în raport cu obiectivele de reducere a emisiilor nu a fost niciodată mai importantă. Comunitatea de afaceri joacă un rol important pentru a contribui la atingerea obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris - adică o creştere a temperaturii cu mult sub 2oC şi, posibil, sub 1,5oC, iar numărul tot mai mare de companii şi instituţii financiare - peste 3.500, în septembrie 2023 - care şi-au stabilit obiective bazate pe ştiinţă, în conformitate cu metoda SBTi, reprezintă un indicator pozitiv în direcţia corectă."

Cercetarea efectuată de SBTi, cu sprijinul tehnic al EY, a identificat trei subiecte care sunt esenţiale pentru a aborda provocarea reprezentată de acurateţea şi comparabilitatea progreselor înregistrate în raport cu obiectivele corporative bazate pe ştiinţă. În primul rând, este nevoie de orientări clare cu privire la modul în care trebuie abordate schimbările semnificative, cum ar fi fuziunile, achiziţiile, dezinvestiţiile majore sau introducerea unei metodologii diferite de contabilizare a emisiilor de GES, pe parcursul perioadei vizate. Astfel de schimbări majore pot avea un impact substanţial asupra emisiilor comunicate de companii, iar "pragurile de semnificaţie" pentru a determina recalcularea anului de referinţă şi actualizarea obiectivelor după schimbări structurale sau metodologice ar trebui definite în mod corespunzător.

Este adesea dificil să se observe progresele înregistrate de o companie în raport cu obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice, având în vedere întârzierile dintre acţiuni şi efectele aferente, cum ar fi cele care rezultă din emisiile de GES blocate într-un proiect de capital major. Prin urmare, pe lângă indicatorii tipici de emisii de GES "întârziaţi" (de exemplu, reducerea absolută a emisiilor Scope 1, 2, 3 sau intensitatea emisiilor), ar putea funcţiona ca indicatori de progres timpurii şi alţi indicatori "principali" ai progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor, inclusiv cheltuielile de capital (CapEx), cheltuielile de exploatare (OpEx), cheltuielile de cercetare şi dezvoltare şi planurile de tranziţie.

"În cele din urmă, în prezent, SBTi recomandă, dar nu impune verificarea şi asigurarea datelor privind emisiile de GES. Cu toate acestea, un sondaj recent indică faptul că piaţa are o preferinţă puternică pentru cerinţele de asigurare şi control al calităţii privind datele companiilor utilizate pentru a determina atingerea unui obiectiv ştiinţific. În plus, cercetarea SBTi şi EY a identificat cel puţin şapte reglementări şi unsprezece cadre de referinţă în domeniul climei, inclusiv recomandările TCFD, standardele ISSB şi standardele de raportare CSRD, care subliniază importanţa sau chiar prevăd cerinţe privind asigurarea de către terţi pentru a atenua riscul de raportare a datelor inexacte, incomplete şi nesigure. Atingerea obiectivelor bazate pe date ştiinţifice este esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, iar orientările clare privind modul de contabilizare şi raportare a progreselor înregistrate în raport cu obiectivele climatice într-un mod coerent şi transparent vor contribui la soluţionarea preocupărilor legate de calitatea şi transparenţa datelor, precum şi a acuzaţiilor de "greenwashing" corporatist", a precizat Massimo Bettanin.