Studiu EY: Se îmbunătăţesc standardele de integritate în instituţii

Standardele de integritate din companiile din întreaga lume par să se îmbunătăţească, impulsionate de o mai bună îndrumare din partea managementului şi de reglementări mai stricte.

Cu toate acestea, există încă presiuni interne şi externe semnificative asupra comportamentelor angajaţilor, potrivit studiului EY 2024 Global Integrity Report, intitulat "Cum poate supravieţui încrederea fără integritate?".

Studiul a sondat opiniile a 5.464 de angajaţi şi şefi de organizaţii, din 53 de ţări şi teritorii. Acesta a relevat faptul că aproape jumătate dintre ei (49%) consideră că standardele de integritate din organizaţia lor s-au îmbunătăţit în ultimii doi ani şi că majoritatea (90%) au convingerea că legile, codurile de conduită şi reglementările sectoriale sunt respectate de către colegii lor.

Printre principalii factori care au determinat această evoluţie se numără mai buna îndrumare din partea managementului (61%), reglementările mai stricte şi presiunea din partea autorităţilor de reglementare şi de aplicare a legii (48%), exigenţele clienţilor (37%), a publicului larg (33%) şi acţionarilor (26%), precum şi presiunea din partea angajaţilor (22%).

Presiuni asupra standardelor de integritate

În pofida acestor evoluţii pozitive, jumătate dintre respondenţi (50%) recunosc că este dificil pentru organizaţiile lor să păstreze standardele de integritate în condiţii de piaţă nefavorabile. Aproape o treime dintre aceştia au declarat că mediul macroeconomic actual exercită cea mai mare presiune externă în direcţia încălcării standardelor de integritate de către angajaţi şi aproape 25% au spus că cea mai mare ameninţare internă provine din faptul că angajaţii nu înţeleg regulile de conduită.

Printre alte presiuni externe asupra conduitei menţionate de respondenţi se numără ameninţările cibernetice (26%), crizele sanitare (22%), exigenţele privind performanţele financiare (22%), perturbările lanţurilor de aprovizionare (21%) şi ameninţările geopolitice (15%). Factorii interni menţionaţi variază de la fluctuaţia mare de personal (26%) şi lipsa de resurse (25%), la presiunea din partea conducerii (24%) şi funcţionarea defectuoasă a proceselor sau mecanismelor de control financiare (20%).

Studiul a relevat, de asemenea, că terţii sunt implicaţi în mai bine de două treimi (68%) din cazurile de abateri semnificative de la norme şi în fraudele majore.

Comunicare deficitară

Studiul a evidenţiat un deficit semnificativ în ceea ce priveşte comunicarea importanţei unei conduite integre. Mai bine de jumătate dintre respondenţii membri în consilii de administraţie (56%) şi manageri seniori (53%) au declarat că asistă frecvent la sublinierea importanţei unei conduite etice de către cei în posturi de conducere, însă procentul scade la numai o treime (33%) în cazul angajaţilor pe poziţii de juniori.

Standarde de integritate variabile

Studiul a mai relevat o percepţie larg răspândită potrivit căreia standardele de integritate pot varia la diferitele niveluri ale organizaţiei, în funcţie de rang, în sensul că angajaţii de rang mai înalt sunt trataţi cu mai multă clemenţă. Aproape o treime dintre respondenţi (31%) au declarat că o conduită lipsită de etică este tolerată când cei implicaţi sunt persoane cu funcţii de conducere sau cu angajaţi cu performanţe de top.

Studiul a constatat că este mult mai probabil ca membrii consiliilor de administraţie să fi avut suspiciuni de potenţiale abateri pe care nu le-au sesizat prin intermediul unui canal de sesizare a abaterilor (43% comparativ cu 19% dintre lucrătorii fără funcţii de conducere).

Crearea unei culturi eficace a raportării abaterilor

Studiul sugerează că organizaţiile trebuie să facă mai multe eforturi pentru a crea o cultură a raportării în condiţii de siguranţă pentru angajaţii care identifică abateri. Cu toate că numărul organizaţiilor fără un canal de raportare a abaterilor s-a înjumătăţit comparativ cu 2022, mai bine de jumătate dintre respondenţii (54%) care au folosit un astfel de canal au declarat că s-au confruntat cu presiuni de a nu raporta.

Cei din top management au tendinţa să supraestimeze progresele făcute de companiile lor pentru crearea unei culturi pozitive de raportare a neregulilor. 40% dintre respondenţii cu funcţie de conducere au declarat că a devenit mai uşor ca angajaţii să raporteze suspiciunile, însă numai 26% dintre respondenţii simplii angajaţi sunt de acord cu această afirmaţie. În mod similar, 33% dintre respondenţii din echipa de conducere consideră că raportorii de integritate din organizaţia lor beneficiază în prezent de o protecţie mai bună, comparativ cu doar 14% dintre angajaţi.

Clarisa Olteanu, lider EY Romania Forensic & Integrity Services, a declarat: "Deşi adoptarea legislaţiei privind protecţia avertizorilor de integritate şi implementarea sistemelor de raportare au venit în sprijinul angajaţilor care au dorit să raporteze abateri, mulţi dintre clienţii noştri se confruntă cu o reticenţă din partea angajaţilor de a utiliza aceste sisteme. Au investit în campanii de comunicare pentru a încuraja angajaţii să raporteze abaterile, dar cu rezultate limitate. Companiile vor trebui să îşi redirecţioneze atenţia asupra transformării culturale în termeni de conformitate şi integritate, ceea ce necesită soluţii personalizate, adaptate culturii organizaţionale existente, identificarea "rădăcinii problemei" şi adresarea acesteia prin măsuri constructive, care să ofere rezultate cuantificabile."

Constatări pentru România

Studiul EY Global Integrity Report arată o îmbunătăţire a standardelor de integritate în România, îndrumarea din partea managementului având un rol crucial în acest sens

Unul dintre factorii de progres identificat de 78% dintre respondenţi este că managementul a ridicat în ultimii doi ani standardele de comportament în organizaţie.

Aceste eforturi au condus la un nivel record de încredere, 94% dintre respondenţi spunând că sunt încrezători că managementul lor respectă legile relevante, codurile de conduită şi reglementările existente în domeniul lor de activitate.

Totodată, toleranţa faţă de comportamentele neetice manifestate de persoanele cu funcţii superioare sau de angajaţii cu performanţe ridicate este în scădere, doar 27% dintre participanţii la studiu indicând că astfel de atitudini sunt încă acceptate la ei în organizaţii, în scădere cu 10 procente faţă de rezultatele din 2022.

Clarisa Olteanu: "Aceste rezultate sunt dovada eforturilor depuse în ultimii ani pentru a ridica standardele de etică şi integritate, în contextul unui mediu de afaceri mai vigilent. Bineînţeles că mai este loc de îmbunătăţire, însă transformarea culturii organizaţionale este o strategie pe termen lung, iar schimbările pe care le-am observat doar în ultimii doi ani ne întăresc convingerea că suntem pe calea cea bună."

Eforturile companiilor de a pune accent pe etică şi integritate au rezultate, dar încă există loc de îmbunătăţire

Aproape jumătate dintre participanţi (45%) recunosc eforturile companiilor lor de a implementa programe de instruire dedicate eticii şi integrităţii în afaceri şi în viaţa profesională. În plus, 42% au menţionat că în cadrul companiilor lor sunt luate măsuri disciplinare, atunci când sunt identificate comportamente care nu demonstrează integritate. Comparativ cu anul 2022, aceste cifre arată o creştere în adoptarea de măsuri de instruire şi disciplină, de la 43% şi respectiv 40%.

Angajaţii încă sunt reticenţi la a folosi canale de raportare a neregulilor, principalul motiv invocat fiind cel al loialităţii faţă de colegi

Doar 21% dintre respondenţi au folosit în ultimii doi ani un canal de raportare a neregulilor, comparativ cu 36% în anul 2022, deşi la nivel naţional s-a îmbunătăţit protecţia acordată persoanelor care raportează nereguli, prin adoptarea Legii nr. 361/2022 (Legea privind protecţia avertizorilor în interes public). Mai mult, 39% dintre respondenţi au menţionat că a devenit mai uşor pentru angajaţi să semnaleze nereguli la ei în organizaţie.

Întrebaţi de ce nu au raportat neregulile observate, 35% dintre respondenţii la studiu au menţionat că motivul principal ar fi loialitatea faţă de colegi, o schimbare semnificativă de paradigmă comparativ cu anul 2022, când 53% dintre respondenţi ofereau ca motiv temerea că neregulile semnalate de ei nu vor fi luate în considerare.

Deşi percepţia faţă de integritatea managementului s-a îmbunătăţit, toleranţa faţă de comportamentele neetice ale colegilor ridică semne de întrebare

90% dintre respondenţi au exprimat încrederea că angajaţii din organizaţiile lor respectă legile relevante, codurile de conduită şi reglementările din industria lor, un procent egal cu media globală. Dar, comparativ cu anul 2022 (95%), procentul actual de 90% indică o uşoară scădere a nivelului de încredere în comportamentul etic al angajaţilor. Mai mult, 29% din respondenţii din România au declarat că, pentru a-şi îmbunătăţi cariera, s-ar angaja în cel puţin un comportament neetic, un procent în creştere comparativ cu anul 2022, când doar 23% declarau acest lucru.

Aceste rezultate ar putea indica nevoia de eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi în continuare cultura organizaţională şi pentru a menţine accentul pe etică şi integritate.

Reglementările în domeniul ESG reprezintă noi provocări de integritate

Referitor la provocările legate de respectarea reglementărilor ESG, 32% dintre respondenţii din România văd respectarea noilor reglementări ESG şi a datelor inconsecvente sau inexacte folosite pentru a măsura progresul faţă de obiectivele de performanţă şi pentru raportarea ESG în dosarele şi declaraţiile publice, ca fiind o provocare majoră, puţin sub media globală de 37%.

Conform răspunsurilor a 32% dintre respondenţi, prioritatea organizaţiilor din România în demersul de a deveni conforme cu cerinţele de raportare ESG este angajarea de consultanţi externi pentru consiliere juridică.

Aceste date subliniază că, deşi există un nivel ridicat de încredere în comportamentul etic al angajaţilor şi al terţilor în România, persistă provocări şi sunt vizate domenii de îmbunătăţire, în special în ceea ce priveşte toleranţa faţă de comportamentul neetic al colegilor şi implementarea iniţiativelor ESG.