Temerile românilor faţă de Rusia ca furnizor de energie au crescut cel mai mult faţă de anul trecut, comparativ cu alte 11 state europene şi SUA, deşi per total Germania este ţara care este cea mai îngrijorată, se arată în studiul Tendinţe Transatlantice publicat ieri de German Marshall Fund, citat de Newsin.
În 2008, 69% dintre români s-au declarat îngrijoraţi de Rusia ca furnizor de energie, comparativ cu 57% în 2007, iar 30% sunt "foarte îngrijoraţi", o creştere cu nouă procente faţă de anul trecut, precizează studiul care sondează anual opinia publică din 12 state europene şi SUA cu privire la diferite teme politice.
În ceea ce priveşte temerile referitoare la comportamentul Rusiei faţă de vecinii săi, româ-nii sunt îngrijoraţi în proporţie de 55%, faţă de 48% anul trecut, 17% fiind "foarte îngrijoraţi", la fel ca în 2007, se arată în studiul Tendinţe Transatlantice, realizat înainte de declanşarea conflictului ruso-georgian din luna august.
Întrebat dacă prezenţa la summitul NATO de la Bucureşti a preşedintelui rus de atunci, Vladimir Putin, ar fi putut juca un rol în această creştere a temerilor românilor faţă de Rusia, autorul principal al studiului, John Glenn, a declarat că este un lucru cert că summitul a subliniat importanţa parteneriatului trans-atlantic şi că Rusia a fost unul dintre conflictele principale la summit. Îngrijorările românilor faţă de comportamentul Rusiei cu privire la vecinii săi au crescut în timpul summitului, când Georgiei şi Ucrainei nu le-a fost acordat Planul de Acţiune în vederea aderării (MAP).
"Aceste îngrijorări nu reflectă conflictul actual din Georgia, dar reflectă cele întâmplate la summitul NATO de la Bucureşti, mai ales în opinia publică România", a explicat Glenn.
"Românii au o atitudine foarte pozitivă faţă de SUA şi faţă de relaţiile transatlantice, mult mai pozitivă decât unele state membre UE mai vechi. Şi la fel ca în toate ţările UE, şi în România îngrijorările faţă de politicile Rusiei au crescut", a precizat autorul studiului.
Dacă se iau în calcul toate întrebările legate de Rusia, inclusiv îngrijorările privind furnizarea de arme către Orientul Mijlociu, rolul Moscovei în Balcani şi subminarea democraţiei ruse, Germania înregistrea-ză cea mai mare îngrijorare - de 64 pe o scală de la 0 la 100, urmată de Italia şi Marea Britanie cu 62 şi de SUA cu 60. Cele mai mici griji le au bulgarii, cu 40, urmaţi de slovaci cu 45 şi turci cu 49, potrivit studiului.
"Este clar că populaţia germană este foarte îngrijorată de Rusia, chiar dacă leadership-ul este divizat, pe de-o parte având criticile ferme ale cancelarului Angela Merkel, pe de alta, poziţia conciliantă a ministrului de externe Frank-Walter Steinmeier, un apropiat al fostului cancelar Gerhard Schroeder", a explicat Glenn, adăugând că va fi interesant de urmărit dacă cei doi se vor "elibera" în declaraţii acum, că sunt oficial rivali în cursa electorală de anul viitor pentru postul de cancelar.
Conştienţi de "mărimea" şi importanţa Rusiei ca furnizor şi ca actor pe scena internaţională, europenii sunt mai degrabă dispuşi să "implice" decât să izoleze Rusia, spre deosebire de americani.
Pe de altă parte, europenii par mai dispuşi decât americanii să ofere asistenţă democraţiilor din imediata vecinătate, precum Ucraina şi Georgia şi să crească sprijinul acordat forţelor democratice din Rusia.
57% dintre europeni sunt de acord că NATO este în continuare esenţială pentru securitatea ţării lor, România având aici o tendinţă descrescătoare, de 57% faţă de 62% anul trecut şi 63% în 2006. În schimb, în Franţa şi Germania sprijinul a crescut la 62% faţă de 55% anul trecut, cea mai mare susţinere pentru NATO fiind înregistrată în Olanda, cu 70%, fapt ce se datorează misiunii NATO din Afghanistan, consideră Glenn.