Studiu: Îmbătrânim brusc, în două etape distincte

Stoparea procesului de îmbătrânire a reprezentat mereu o provocare pentru oameni. Un studiu recent, publicat în revista Nature Aging şi realizat de cercetători de la Universitatea Stanford şi Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, aduce o nouă perspectivă asupra modului în care îmbătrânim. Spre deosebire de concepţia generală conform căreia procesul de îmbătrânire are loc treptat şi constant, cercetătorii au descoperit că îmbătrânirea umană cunoaşte două perioade de accelerare bruscă: la vârsta de 44 de ani şi apoi la 60 de ani. Echipa de cercetători a monitorizat 108 participanţi, cu vârste între 25 şi 75 de ani, pe parcursul a aproape doi ani, colectând date din probe de sânge, scaun, piele şi tampoane nazale şi orale la intervale regulate de timp. Acest studiu s-a concentrat pe analiza ARN-ului, proteinelor şi microbiomului participanţilor pentru a înţelege mai bine modificările moleculare asociate îmbătrânirii. Profesorul Xiaotao Shen, unul dintre autorii principali ai studiului, a subliniat că îmbătrânirea nu este un proces liniar, ci se manifestă prin modificări accelerate la anumite vârste critice. De exemplu, capacitatea organismului de a metaboliza cofeina şi alcoolul se diminuează semnificativ în jurul vârstei de 40 de ani, cu o nouă scădere importantă la 60 de ani.

• Impactul degradării accelerate

Michael Snyder, preşedintele departamentului de genetică de la Universitatea Stanford, a explicat cum aceste schimbări moleculare pot avea efecte asupra sănătăţii fizice. Îmbătrânirea accelerată la vârsta de 44 de ani este asociată cu scăderea capacităţii de metabolizare a grăsimilor şi acumularea de ţesut adipos, ceea ce poate duce la creşterea riscului de sarcopenie (pierderea masei musculare). La vârsta de 60 de ani, aceste probleme devin şi mai pronunţate, influenţând în special sănătatea cardiovasculară şi creşterea riscului de boli cronice, cum ar fi diabetul de tip 2. O altă constatare interesantă a studiului a fost aceea că accelerarea îmbătrânirii nu pare să fie semnificativ diferită între bărbaţi şi femei, chiar şi după ce au fost luate în calcul efectele menopauzei. Deşi menopauza joacă un rol important în îmbătrânirea femeilor între 45 şi 55 de ani, cercetătorii au observat că aceste valuri de îmbătrânire sunt prezente la ambele sexe, sugerând că tranziţiile biologice în jurul vârstei de 55 de ani sunt fenomene comune.

• Implicaţiile sănătate

Descoperirile acestui studiu au implicaţii importante pentru modul în care ne gestionăm sănătatea odată cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii sugerează că adoptarea unor schimbări de stil de viaţă înaintea vârstelor de 44 şi 60 de ani poate ajuta la întârzierea efectelor negative ale îmbătrânirii. De exemplu, reducerea consumului de alcool, adoptarea unei diete echilibrate şi menţinerea unui regim constant de exerciţii fizice sunt recomandări esenţiale pentru cei care se apropie de aceste etape critice. Snyder sugerează că cei care se apropie de vârsta de 60 de ani ar trebui să fie deosebit de atenţi la consumul de carbohidraţi şi să se asigure că rămân bine hidrataţi pentru a sprijini funcţionarea sănătoasă a rinichilor. Totodată, Shen recomandă ca persoanele din această grupă de vârstă să fie mai vigilente şi să adopte măsuri preventive pentru a-şi îngriji mai bine sănătatea. Acest studiu oferă o înţelegere mai profundă a procesului de îmbătrânire şi sugerează că perioadele de accelerare moleculară la vârsta de 44 şi 60 de ani sunt esenţiale pentru sănătatea noastră pe termen lung. Identificarea acestor momente critice ar putea ajuta la îmbunătăţirea strategiilor de prevenire a bolilor şi la optimizarea îngrijirii medicale pentru populaţia în curs de îmbătrânire.