STUDIU:  "Impozitele pentru locuinţele sedii de firme cresc cu până la 2.500%, pentru populaţie cu 25%"

Cele mai multe dintre autorităţile locale cresc anul următor impozitul pe locuinţă plătit de populaţie cu 25%, în timp ce pentru clădirile deţinute de persoane fizice şi utilizate în activităţi economice, precum sedii PFA, firme sau cabinete majorarea este de până la 2.500%, potrivit unui studiu, citat de Mediafax.

Analiza realizată de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa împreună cu expertul contabil Robert Croitoru are în vedere principalele 50 localităţi care au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în anul 2016, deoarece nu toate unităţile administrative au putut să pună în aplicare prevederea din Codul fiscal, fie din lipsa primarului, fie din lipsa Consiliului local, fie din alte cauze. Autorităţile locale au avut obligaţia ca până pe data de 7 noiembrie să adopte procentele de impozitare pentru locuinţe valabile în anul 2016.

Studiul mai precizează: "Pentru prima dată în ultimii 25 ani impozitul pe locuinţe nu mai ţine cont de calitatea proprietarului persoană fizică sau persoană juridică, ci de scopul utilizării clădirii. Astfel, impozitele sunt structurate în categoriile: folosirea clădirii în scop rezidenţial/locuinţă, cu cote de impozitare între 0,08% şi 0,2%; folosirea clădirii în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc) cu procente de impozitare între 0,2% şi 1,3%, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/construite/ achiziţionate în ultimii 5 ani; folosirea clădirii în activităţi economice dar construcţia nu este reevaluată în ultimii 5 ani, când procentul este de 2% din valoarea clădirii".

În plus, prin noul Cod fiscal baza impozabilă pentru construcţii creşte după cum urmează: valoarea metrului pătrat de construcţie în anul 2016 este de 1.000 lei/metru pătrat, cu o creştere de 6,95% faţă de valoarea de 935 lei/ metru pătrat din anul 2015; creşterea indicelui de majorare a valorii construcţiei pentru măsurarea la exterior la procentul de 40%, respectiv la o valoare a indicelui de 1,4 faţă de o valoare a indicelui aplicabilă în 2015 de 1,2 când procentul de actualizare era de 20%; autorităţile locale pot majora cu până la 50% aceste procente.

Astfel, creşterea pentru anul următor în cazul clădirilor nerezidentiale nereevaluate în ultimii 5 ani se situează la 2.493% în cazul tuturor celor 50 de localităţi. Pentru clădirile folosite în activităţi economice şi care nu au fost reevaluate în ultimii cinci ani, majorarea impozitului variază de la 249,32% în cazul unor localităţi precum Bucureşti, Iaşi, Craiova sau Braşov la 1.869,86% în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina.

Impozitele pentru clădirile rezidenţiale vor fi anul următor mai mari cu până la 25%, urmând să se situeze anul următor la 0,1% în cele mai multe dintre cele 50 de localităţi analizate.

Cel mai redus nivel al impozitului pentru clădirile rezidenţiale se va situa anul următor la 0,8%, în Iaşi, Constanţa, Craiova, Piteşti, Sibiu, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, după ce aceste localităţi au menţinut nivelul din 2015.

Impozite mai mari de 0,1% vor plăti doar locuitorii din Turda - 0,3% (în urcare cu 275%), Tecuci - 0,2% (150%) şi Arad - 0,12% (50%). În Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi alte localităţi, impozitul se va situa la 0,1%, după o majorare, în cele mai multe cazuri, de 25% faţă de anul trecut.

Cele mai mici impozite pentru clădirile nerezidenţiale reevaluate în ultimii cinci ani se situează la 0,2% (în urcare cu 249,32% faţă de anul anterior) în localităţi precum Bucureşti, Iaşi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila, Piteşti, Baia Mare, Buzău, Piatra Neamţ. Maximele pe acest segment vor fi consemnate în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina - toate cu 1,5%, după majorări de 1.869,86%.

Astfel, pentru construcţiile destinate folosirii rezidenţiale, tendinţa primăriilor a fost să utilizeze, în principiu, aceleaşi procente de impozitare şi în anul 2016, însă impozitele cresc pe seama majorării valorii metrului pătrat de construcţie, şi după caz, a modului de măsurare a exterior a clădirii, situaţie aplicabilă pentru toate locuinţele din blocuri de persoane, când măsurarea la exterior a construcţiei ar presupune intrarea în incinta vecinului, notează autorii studiului.

Pentru construcţiile cu destinaţie economică, în foarte puţine cazuri primăriile au aplicat nivelul minim de impozitare, mergând către procentul maxim. În plus, în mai multe cazuri s-a aplicat şi o majorare din cea permisă autorităţilor locale, de 50%.

În cazul construcţiilor nereevaluate în ultimii 5 ani sau dobândite anterior unei perioade de 5 ani este impusă o cotă de impozitare de 2% din valoarea statistică a construcţiei, majorată faţă de anul curent prin creşterea valorii impozabile a unui metru pătrat de construcţie şi a modului de măsurare a exteriorului.

Studiul acoperă impozitele pe locuinţe pentru un număr de peste 7 milioane de persoane, având ca sursă a datelor ultimul recensământ al populaţiei, calculele matematice putând să suporte modificări în funcţie de valoarea de piaţă a construcţiei, dacă se efectuează reevaluări, importantă fiind tendinţa.

În acest sens, se observă că autorităţile locale au păstrat, în general, procentul mediu de impunere de 0,1% pentru clădirile cu destinaţie locuinţă, impozitând însă foarte aspru persoanele fizice ce desfăşoară activităţi economice când construcţiile sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani, având o creştere de impozitare de circa 10 ori faţă de impozitul din anul curent şi o creştere de impozit de circa 25 de ori dacă construcţiile nu sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani.