STUDIU ÎNGRIJORĂTOR Efectele colaterale ale coronavirusului

Efectele colaterle ale crizei sanitare produsă de noul coronavirus se înmulţesc de la o lună la alta. S-a vorbit mult despre finanţe, economie şi efectele izolării, dar mai puţin de cei care au avut virusul şi au reuşit să se vindece. Datele actuale arată că vindecare nu pune de fapt punct calvarului. Aproximativ unu din cinci oameni care au avut Covid-19 este diagnosticat ulterior cu o tulburare psihică, precum anxietate, depresie şi insomnie, în decurs de trei luni de când a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, arată rezultatele unui studiu Oxford. Analiza, condusă de cercetători de la University of Oxford şi NIHR Oxford Health Biomedical Research Centre, a mai dezvăluit că oamenii care aveau deja un diagnostic de boală mintală prezintă un risc mai mare cu 65% să fie diagnosticaţi cu Covid-9 decât cei fără un astfel de diagnostic, chiar ţinând seama de factori de risc cunoscuţi, ca vârsta, sexul, rasa şi condiţia fizică. "Această descoperire a fost neaşteptată şi necesită investigaţie. Între timp, existenţa unei tulburări psihice ar trebui adăugată pe lista factorilor de risc pentru Covid-19", a spus dr. Max Taquet, unul dintre autorii cercetării. Calculele au fost făcute în baza a aproximativ 70 de milioane de date medicale din SUA, inclusiv mai mult de 62.000 de cazuri de Covid-19 care nu au necesitate internare sau vizite medicale de urgenţă. Incidenţa oricărui diagnostic de boală mintală în 14 până la 90 de zile după diagnosticul de Covid-19 a fost de 18,1%, inclusiv 5,8% care reprezentau prim diagnostic. Pentru a examina dacă riscul crescut este direct asociat Covid-19, cercetătorii au comparat datele cu alte şase boli pe parcursul aceleiaşi perioade: gripa, alte infecţii ale tractului respirator, o infecţie a pielii, calculi biliari, pietre ale tractului urinar şi fractura unui os mare. În trei luni de la diagnosticarea cu Covid-19, 5,8% dintre pacienţi au primit primul diagnostic de boală psihică, comparativ cu 2,5% - 3,4% dintre pacienţii cu alte diagnostice din lista celor cu care s-a făcut comparaţia, potrivit lucrării publicate în Lancet Psychiatry. Paul Harrison, profesor de psihiatrie la Universitatea Oxford, a spus că este nevoie de o cercetare mai amplă pentru a stabili dacă un diagnostic cu o tulburare psihică poate fi direct legat de contractarea coronavirusului. Factorii generali care influenţează sănătatea fizică nu au fost incluse în datele analizate, precum fundalul socio-economic şi fumatul. El a remarcat şi faptul că există posibilitatea ca mediul stresant provocat de pandemie să aibă un rol. Cercetarea sugerează că oamenii cu venituri scăzute sunt mult mai predispuşi la probleme de sănătate mintală. Sărăcia creşte şi expunerea la coronavirus, fiind vorba despre locuinţe aglomerate şi condiţii de muncă nesigure. "Totodată, nu este deloc neplauzibil că boala Covid-19 poate avea un efect direct asupra creierului şi sănătăţii mintale. Dar cred că, din nou, rămâne să fie demonstrat", a mai spus Harrison. O descoperire o reprezintă şi dublarea numărului de diagnostice cu demenţă, la trei luni după testul pozitiv de Covid-19, faţă de alte boli. "E deloc improbabil că poate exista un efect al virusului asupra creierului care cauzează anumite simptome neurologice şi dificultăţi în cazul unor oameni. Astfel, suntem prudenţi să nu supra-interpretăm acestă asociere", a completat Harrison. Mai multe studii privind impactul coronavirusului asupra creierului şi a sistemului nervos central sunt în desfăşurare.

Pe de altă parte, consecinţele indirecte ale pandemiei de coronavirus depăşesc impactul direct al COVID-19 în cele mai fragile ţări ale lumii, a avertizat coordonatorul ONU pentru afaceri umanitare, Mark Lowcock, în faţa Consiliul de Securitate al ONU. "Efectele indirecte ale crizei vor fi mai multă sărăcie, speranţă de viaţă mai scăzută, mai multă foamete, mai puţină educaţie şi o mortalitate infantilă mai ridicată", a tras un semnal de alarmă coordonatorul ONU. El a arătat că efectele sunt mai ales de ordin economic - scăderea preţurilor la materiile prime, reducerea remitenţelor, perturbările comerţului şi măsurile de izolare îngreunând supravieţuirea, mai ales în cazul muncitorilor zilieri şi al femeilor. Coordonatorul ONU a mai subliniat că ţările sărace au fost puternic lovite de impactul pandemiei asupra serviciilor de educaţie şi de sănătate, populaţiile acestor state fiind foarte vulnerabile la maladii precum rujeolă, malarie şi tuberculoză. Consecinţele economice ale pandemiei şi măsurile luate de guverne pentru a împiedica răspândirea bolii au un impact dezastruos asupra a numeroşi copii, atenţionează ONG-ul pentru apărarea drepturilor copiilor KidsRights. "Această criză dă înapoi ani de progrese realizate în materie de bunăstare a copiilor", declară într-un comunicat Marc Dulleart, fondatorul şi preşedintele KidsRights. În special închiderea şcolilor i-a făcut pe cei tineri "foarte vulnerabili" la munca şi la căsătoria forţată, atenţionează organizaţia. Presiunea asupra sistemului de sănătate a pus de asemenea capăt unor programe de vaccinare împotriva unor boli precum poliomielita şi rujeola, şi va duce la un vârf al mortalităţii infantile, cu sute de mii de decese suplimentare.