Studiu Ipsos: Cumpătarea este comportamentul dominant al populaţiei din România

Bunăstarea financiară reprezintă o preocupare majoră a românilor în contextul permacrizei, diversele valenţe ale acesteia afectând segmente diferite de populaţie, transmite un comunicat de presă,transmite un comunicat de presă, remis astăzi.

Topul subiectelor care îi preocupă pe cetăţenii României în acest moment arată că principala îngrijorare a românilor (47%) este legată de puterea de cumpărare.Îngrijorarea este mai pregnantă în rândul celor cu venituri medii, precum şi în rândul părinţilor cu copii liceeni.

39% dintre români sunt neliniştiţi de nivelul salarial, cu precădere femeile şi românii cu educaţie medie, în rândul lor regăsindu-se şi cei care obişnuiesc să împrumute bani până la următorul salariu. În acelaşi timp, sărăcia şi inegalitatea socială îi îngrijorează pe 34% dintre cetăţeni, în principal pe cei cu venituri mici, pensionari sau şomeri.

Pe 1 din 5 români îi preocupă siguranţa locului de muncă şi în egală măsură situaţia pensiilor. Pensiile reprezintă o frământare mai puternică în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 50-65 ani, în special bărbaţi, din oraşe mici sau zone suburbane, mai mult în sudul ţării şi în rândul persoanelor cu venituri reduse pe gospodărie.

5% dintre români semnalează îngrijorare în ceea ce priveşte accesul la creditare. Îngrijorarea este manifestată în principal de către cei care plănuiesc să acceseze un credit imobiliar, precum şi de părinţii cu copii nou-născuţi, care au probabil planuri pentru o locuinţă potrivită cu noua etapă din viaţa lor.

Comportamentul financiar al românilor evidenţiază o combinaţie de moderare şi planificare a cheltuielilor, încercarea de a diminua interacţiunea cu instituţiile financiare şi o perspectivă încă timidă de independenţă financiară prin investiţii.

Principalul comportament manifestat de români în această perioadă este cumpătarea.

45% dintre conaţionalii noştri afirmă că acordă mai multă atenţie cheltuielilor care sunt neapărat necesare. Este în principal cazul populaţiei vârstnice (50-65 ani), pensionarilor şi părinţilor. Aceştia au renunţat să cumpere diverse categorii de produse, fie că vorbim de produse electronice şi electrocasnice, îmbrăcăminte şi încălţaminte, dar şi produse alimentare sau de uz curent (gustări ambalate, sucuri, cafea, tutun şi băuturi alcoolice).

Doar 36% dintre cetăţeni menţionează că le ajung banii de la un salariu la altul. Sunt în general persoane căsătorite, cu nivel social ridicat (educaţie superioară, profesii intelectuale, venituri ridicate pe gospodărie). La polul opus sunt mai degrabă persoanele necăsătorite, muncitorii, populaţia cu studii medii, respectiv persoanele cu venituri mici, aceştia împrumutând des bani de la familie/ prieteni.

1 din 3 români (29%) menţionează economisirea lunară ca şi comportament financiar. Sunt în general tineri cu vârste cuprinse între 30-39 ani, cu statut social superior (educaţie superioară, profesii intelectuale, venituri ridicate pe gospodărie). Aceştia deţin un portofoliu variat de servicii: conturi de economii la bănci, asigurări de viaţă, abonamente de sănătate la furnizori de servicii medicale. Ei îşi monitorizează cu recurenţă veniturile şi cheltuielile lunare, sau se informează frecvent cu privire la modalităţile de optimizare a bugetului. Deţin într-o măsură mai mică împrumuturi bancare sau alte produse de creditare, o parte dintre ei preferând să investească în titluri de stat sau la bursă.

Deşi timidă, tendinţa de independenţă financiară oferă un semnal pozitiv cu privire la preocuparea românilor pentru creşterea bunăstării şi asigurarea viitorului în aceste vremuri incerte. 9% dintre cei intervievaţi mentionează investiţii personale în titluri de stat, iar 8% investesc la bursă. Datele oferă semnale destul de clare despre reticenţa populaţiei în relaţia cu băncile în contextul curent. Intenţia de a accesa credite bancare este firavă, fie că vorbim de credite de nevoi personale (8%) sau de credite imobiliare (6%). Proporţia celor care plănuiesc să achiziţioneze o casă în viitorul apropiat fără a accesa un credit imobiliar (8%) depăşeşte usor ponderea celor care preferă creditarea (6%). Mai mult, se observă un comportament de rambursare anticipată periodică a creditelor în curs (10%) şi intenţia de închidere a cardurilor de credit (11%). 1 din 4 români (23%) susţine că preferă să împrumute sume de bani de la familie/ prieteni, decât să contracteze un credit bancar.

Doar 1 din 10 români are încredere în băncile din România, în timp ce 23% dintre cetăţeni se simt înşelaţi în relaţia cu instituţiile bancare.

44% dintre români menţionează nevoia de a avea o relaţie reciproc avantajoasă cu băncile. Această nevoie este împărtăşită similar în rândul diverselor segmente de populaţie, indicând un larg consens în această privinţă.În acelaşi timp, tot 44% dintre români consideră că băncile sunt interesate doar de profit, iar 32% menţionează că modalitatea de calcul a ratei lunare aferente unui credit este în avantajul băncilor, această opinie fiind susţinută mai puternic în rândul clienţilor care deţin produse de creditare, fie că vorbim de credit de nevoi personale, credit imobiliar/ ipotecar sau descoperire de cont/ overdraft. Doar 10% dintre cetăţeni au încredere în instituţiile bancare din România, 9% simt că sunt un partener egal în relaţia cu banca, alţi 9% aprobă modul curent de calcul al ratelor prin prisma înţelegerii faptului că banca funcţionează ca orice afacere, iar 6% menţionează că binele clienţilor este de interes pentru bănci. Românii cu opinii favorabile băncilor sunt în general persoane cu statut social ridicat (educaţie superioară, venituri mari în gospodărie), în principal deţinători de conturi de economii la bănci şi în mai mică măsură credite.

"Reiese foarte evident că românii îşi doresc transparenţă şi consultanţă din partea băncilor, să li se ofere explicaţii şi opţiuni, astfel încât să poată lua decizii informate", declară Amelia Podariu, Client Director la Ipsos România. 37% dintre intervievaţi sunt de părere că banca trebuie să ofere clienţilor mai multe opţiuni de rambursare a creditului din care clientul să aleagă. În egală măsură (37%), românii sunt de părere că băncile trebuie să informeze clienţii despre posibilitatea de a plăti anticipat şi astfel să reducă valoarea totală a creditului. 1 din 5 români consideră că elementele contractuale cu impact în modul de plată a creditului ar trebui foarte bine explicate clienţilor.