Potrivit unui studiu Millward Brown, 20% din populaţia României trăieşte, în ianuarie 2015, sub limita de subzistenţă, cu un venit care nu le ajunge nici pentru strictul necesar, în scădere faţă de ianuarie 2014, când erau 24,5%, arată un comunicat transmis azi redacţiei.
Pe de altă parte, 2,6% din populaţia României îşi permite să cumpere toate produsele necesare, fără să facă restrângeri.
Venitul mediu net lunar pe membru de familie a crescut şi el semnificativ în 2014 în comparaţie cu 2013, datorită creşterii ponderii celor cu venituri de peste 300 euro şi a scăderii ponderii celor cu venituri sub 100 euro.
Ponderea venitului disponibil din totalul veniturilor rămâne, însă, constantă.
În ceea ce priveşte puterea de cumpărare, se diminuează procentul celor care trăiesc la limita subzistenţei.
Responsabile de această evolutie sunt: creşterea salariului minim pe economie, creşterea salariului mediu net pe economie (cu 6% în decembrie 2014 faţă de decembrie 2013), creşterea salariului unor categorii de funcţionari publici şi creşterea pensiei medii în 2014.
Aproximativ 35,2% dintre români consideră că nivelul de trai în 2015 este mai bun comparativ cu anul precedent, în timp ce 14,5% îl consideră mai scăzut. Pe de altă parte, 39,5% dintre români sunt de părere că nivelul de trai în 2015 este la fel ca 2014.
Faţă de 2014, creşte procentul celor pentru care salariul/pensia reprezintă principala sursă de venit. Ca urmare, creşte ponderea medie a salariului/pensiei din totalul veniturilor. Astfel, 60,4% dintre români au declarat, în ianuarie 2015, că salariul/pensia reprezintă principala sursă de venit.
Se observă o creştere semnificativă a venitului mediu net pe membru de familie comparativ cu 2014. Un număr semnificativ mai mare de persoane se bucură de un venit pe membru de familie de peste 300 de euro, în timp ce venitul sub 100 euro este mult mai puţin întâlnit decât în anul anterior. Faţă de 2014, scade ponderea celor aflaţi la limita subzistenţei.
Studiul urmăreşte din 2008 evoluţia nivelului de trai al populaţiei din România, din mediul urban, şi perspectivele asupra anului curent.
Populaţia ţintă au fost persoanele cu vârste cuprinse între 18-65 ani, din mediul urban, iar mărimea eşantionului a fost de 1.000 respondenţi/an (2008-2015).