Studiu: Politicienii şi platformele online - responsabili de combaterea dezinformării

Cetăţenii europeni doresc ca politicienii şi platformele online să fie mai activi în combaterea dezinformării, arată un studiu realizat de fundaţia germană Bertelsmann.

Potrivit sursei citate, din cei 13.270 de respondenţi din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 85% cred că politicienii ar trebui să facă mai mult pentru a opri răspândirea dezinformării online. Dacă ne referim la platformele sociale, 89% din cei chestionaţi cer companiilor care operează aceste platforme să facă mai mult pentru combaterea dezinformării online.

Datele sondajului au fost colectate în martie 2023, când au fost chestionaţi 13.270 de cetăţeni europeni cu vârste cuprinse între 16 şi 70 de ani. Rezultatele studiului publicat în urmă cu două zile de Fundaţia Bertelsmann prezintă media la nivelul Uniunii Europene şi, prin prisma designului eşantionului, valori separate suplimentare doar pentru şapte state membre ale blocului comunitar: Belgia, Germania, Franţa, Italia, Ţările de Jos (Olanda), Polonia şi Spania.

Conform sondajului, 44% dintre respondenţi susţin că au verificat informaţiile găsite pe internet, dar numai 22% au raportat informaţiile eronate sau au semnalat altora că informaţiile respective sunt greşite. Potrivit propriilor declaraţii, doar 11% dintre cei chestionaţi au împărtăşit sau au "apreciat" informaţii care ulterior s-au dovedit a fi incorecte. Sursa citată arată că cei mai interesaţi de verificarea informaţiilor sunt tinerii educaţi, care, după verificare, iau măsuri împotriva dezinformării. Cu toate acestea, autorii studiului susţin că posibilitatea de a recunoaşte şi de a opri informaţiile false nu trebuie să depindă de vârstă şi de nivelul de educaţie.

Majoritatea - 54% dintre respondenţi - sunt nesiguri cu privire la adevărul conţinut de informaţiile din mediul online. Incertitudinea este deosebit de pronunţată în Italia (63%), Spania (57%) şi Franţa (55%). În schimb, cu doar 38%, Ţările de Jos au cea mai scăzută rată de nesiguranţă cu privire la informaţiile din mediul online.

"Aceste procente indică faptul că răspândirea dezinformării a atins probabil deja un obiectiv important al autorilor: creşterea incertitudinii. Informaţiile de încredere sunt baza pentru formarea unei opinii bine întemeiate şi, prin urmare, pentru discursul democratic. Potrivit sondajului, oamenii din Europa simt o mare incertitudine cu privire la conţinutul digital în care mai pot avea încredere şi care a fost manipulat în mod deliberat. Cine doreşte să protejeze şi să întărească democraţia, trebuie să combată tot timpul dezinformarea", spune Kai Unzicker, unul dintre autorii studiului şi expert al Fundaţiei Bertelsmann pentru Democraţie şi Coeziune.

• 30% dintre respondenţi consideră că reţelele de socializare au impact negativ asupra democraţiei

Lucrarea citată menţinonează că 39% dintre respondenţi au declarat că au întâlnit adesea sau chiar foarte des dezinformarea pe internet. Doar 11% spun că nu s-au confruntat cu un astfel de fenomen. Cei care percep mai des dezinformarea sunt cei care folosesc în mod regulat mai multe platforme de socializare. Studiul precizează că utilizatorii de Twitter şi Telegram înregistrează şi raportează cel mai des informaţiile incorecte. În funcţie de reţeaua de socializare, nivelul de dezinformare online semnalat de respondenţi diferă, situându-se între 47% şi 52%

În ceea ce priveşte impactul reţelelor sociale asupra democraţiei şi valorilor democratice, 42% dintre respondenţi sunt indecişi, în timp ce 28% susţin că impactul este pozitiv, iar 30% vorbesc despre un efect negativ. La această temă, studiul arată diferenţe între cele şapte state evidenţiate în lucrare. Respondenţii din Franţa, Belgia, Ţările de Jos şi Germania susţin că impactul reţelelor de socializare asupra democraţiei este unul negativ, în timp ce respondenţii din Polonia afirmă că utilizarea acestor reţele are efecte benefice asupra democraţiei.

Autorii studiului formulează o serie de recomandări privind combaterea dezinformării în mediul online. Prima se referă la asigurarea monitorizării sistematice a fenomenului de dezinformare în statele membre ale Uniunii Europene, deoarece este vorba despre un fenomen de masă din care până acum se vede doar vârful aisbergului. Amploarea şi eficacitatea dezinformării pot fi estimate în mod fiabil numai dacă se asigură că organisme de încredere şi competente efectuează o monitorizare cuprinzătoare, afirmă autorii studiului.

A doua recomandare are în vedere sensibilizarea publicului larg la subiectul dezinformării. Studiul a arătat că există un nivel ridicat de incertitudine legat de dezinformare în rândurile populaţiei. Sarcina este de a atrage mai multă atenţie asupra subiectului şi de a face oferte cu privire la modul în care cetăţenii pot obţine informaţii de încredere.

Alfabetizarea cetăţenilor în privinţa media este a treia recomandare făcută de sursa citată pentru combaterea dezinformării.

"Distingerea surselor de încredere de expeditorii suspecţi, separarea opiniilor de fapte şi recunoaşterea locurilor în care informaţiile pot fi denaturate sau distorsionate sunt abilităţi esenţiale pe care cât mai mulţi oameni ar trebui să le stăpânească", afirmă experţii Fundaţiei Bertelsmann.

Ultima recomandare se referă la asigurarea unei moderări consecvente şi transparente cu privire la conţinutul platformelor digitale.

"Operatorii platformelor digitale au o responsabilitate specială. Sarcinile lor centrale includ descoperirea, marcarea şi, în mod ideal, corectarea sau eliminarea informaţiilor incorecte de pe platforme şi asigurarea faptului că informaţiile de încredere pot fi găsite cu uşurinţă în cazul subiectelor critice", afirmă Kai Unzicker, unul dintre autorii studiului şi expert al Fundaţiei Bertelsmann pentru Democraţie şi Coeziune.

El precizează: "Informaţiile de încredere sunt baza formării de opinie bine întemeiate şi, prin urmare, a discursului democratic. Oamenii din Europa simt o mare incertitudine cu privire la conţinutul digital în care pot avea încă încredere şi care a fost manipulat în mod deliberat. Dacă doriţi să protejaţi şi să consolidaţi democraţie, nu puteţi lăsa cetăţenii în pace atunci când se confruntă cu dezinformarea".

Rapoartele de transparenţă pe care principalii furnizori de reţele sociale vor trebui să le prezinte la sfârşitul lunii august, ca parte a implementării Actului privind serviciile digitale (DSA) al Uniunii Europene, sunt aşteptate cu nerăbdare.

"Pentru a combate dezinformarea, multe roţi trebuie să se îmbine. Pe lângă reglementarea de sus, competenţa trebuie construită de jos în sus", subliniază Kathleen Berger, expert la Fundaţia Bertelsmann pentru politica digitală.

Ea menţionează că trebuie să reuşim să facem populaţia mult mai conştienă de riscurile dezinformării şi să educăm cetăţenii să revizuiască şi să clasifice mai bine ştirile şi conţinutul media.