Studiu SAS: Productivitatea guvernamentală bazată pe AI necesită schimbări organizaţionale, nu doar tehnologice

Un nou studiu realizat de Economist Impact şi SAS analizează impactul inteligenţei artificiale asupra productivităţii guvernamentale şi subliniază că succesul implementării AI în administraţia publică depinde nu doar de tehnologie, ci şi de cultura organizaţională, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Raportul, intitulat "Reimaginarea viitorului productivităţii în sectorul public", explorează provocările şi oportunităţile pe care le aduce AI pentru instituţiile guvernamentale şi ridică o întrebare esenţială: Vor reuşi guvernele să valorifice această oportunitate pentru a îmbunătăţi serviciile publice şi eficienţa administrativă?

"Într-un context de constrângeri financiare şi cerinţe tot mai mari pentru serviciile publice, guvernele trebuie să implementeze reforme de productivitate care să îmbine transformarea digitală cu schimbările organizaţionale. Inteligenţa artificială are potenţialul de a îmbunătăţi modul în care administraţiile publice servesc cetăţenii, dar succesul său depinde de angajamentul instituţiilor de a adapta structurile interne şi de a depăşi rezistenţa la schimbare", afirmă Jonathan Birdwell, Head of Policy & Insights la Economist Impact, conform comunicatului.

Pe baza unui sondaj realizat în 26 de ţări, studiul evidenţiază mai multe aspecte esenţiale. Transformarea digitală şi restructurarea organizaţională sunt esenţiale pentru creşterea productivităţii în sectorul public. AI este folosită în administraţia publică în special pentru analiza predictivă şi prevenirea fraudelor cibernetice. Constrângerile bugetare şi reticenţa instituţiilor în adoptarea noilor tehnologii încetinesc procesul de digitalizare. Parteneriatele cu furnizori externi pot contribui la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea serviciilor publice. De asemenea, implicarea angajaţilor în proiectarea şi implementarea reformelor este esenţială pentru succesul acestor iniţiative.

Raportul subliniază că investiţiile în guvernarea digitală şi în utilizarea datelor oferă beneficii semnificative, dar nu sunt suficiente pentru a produce schimbări de durată. Fără un design organizaţional flexibil şi o cultură deschisă inovaţiei, implementarea AI riscă să eşueze, chiar şi în faţa unor tehnologii promiţătoare.

"Tehnologia, de una singură, nu va revoluţiona productivitatea guvernamentală. Însă, o cultură organizaţională adaptabilă poate maximiza impactul reformelor", afirmă Jennifer Robinson, Global Government Strategic Advisor la SAS, transmite aceeaşi sursă.

Studiul mai arată că 70% dintre instituţiile publice sunt prudente în adoptarea noilor tehnologii, aşteptând dovezi ale eficienţei acestora din alte organizaţii. În plus, 75% dintre respondenţi consideră confidenţialitatea datelor un obstacol major, iar 64% menţionează constrângerile bugetare drept bariere în implementarea AI, relatează sursa citată.

Majoritatea respondenţilor sunt de acord că AI va avea un impact major asupra productivităţii guvernamentale în următorii trei ani. Cele mai promiţătoare utilizări ale AI în sectorul public includ analiza predictivă pentru gestionarea riscurilor (66%) şi prevenirea fraudelor cibernetice (54%).

De asemenea, achiziţia şi integrarea AI în instituţiile publice necesită o schimbare de abordare, având în vedere că tehnologiile AI trebuie personalizate şi actualizate constant. Reticenţa faţă de adoptarea modelului Software-as-a-Service (SaaS) şi dificultăţile în gestionarea volumelor mari de date sunt alte obstacole semnalate de aproape jumătate dintre respondenţi.

Studiul evidenţiază că reformele de productivitate nu pot avea succes fără implicarea angajaţilor din sectorul public. Cu toate acestea, doar 15% dintre respondenţi spun că personalul este implicat în determinarea nevoilor tehnologice, iar doar 14% participă la alegerea soluţiilor de AI. În plus, doar 36% dintre angajaţi sunt implicaţi în implementarea efectivă a tehnologiei.

Pe lângă eficientizarea proceselor, reformele din sectorul public trebuie să fie concepute astfel încât să îmbunătăţească atât experienţa cetăţenilor, cât şi satisfacţia angajaţilor. Raportul arată că 58% dintre organizaţiile publice folosesc satisfacţia angajaţilor ca indicator de performanţă, urmată de satisfacţia cetăţenilor (56%).

Raportul "Reimaginarea viitorului productivităţii în sectorul public"oferă o analiză detaliată a reformelor necesare pentru creşterea productivităţii în administraţia publică şi propune măsuri care să ajute guvernele să implementeze tehnologii inovatoare într-un mod sustenabil.