SUA şi China au semnat Faza 1 a acordului comercial

Preşedintele american Donald Trump şi vicepremierul chinez Liu He au semnat ieri, la Washington, Faza 1 a acordului comercial, care păstrează în vigoare o parte din tarifele vamale pe care şi le-au impus cele două economii şi care, pentru prima dată, va pedepsi Beijingul dacă nu reuşeşte să-şi respecte angajamentele legate de moneda sa (yuanul), de proprietatea intelectuală şi de balanţa comercială.

Înţelegerea relaxează unele taxe impuse de SUA pe importurile din China şi determină Beijingul să cumpere mai multe produse americane.

Donald Trump a trecut în revistă specialiştii care au participat la elaborarea acestei înţelegeri, afirmând că acordul este unul "de referinţă".

Anterior semnării Fazei 1, secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, a declarat: "Faza 1 este un mare câştig pentru preşedinte, însă această etapă nu atinge toate reformele pe care administraţia le dorea iniţial".

Semnarea documentului a venit după mai bine de un an de negocieri, taxe vamale de miliarde de dolari impuse reciproc de cele două mari economii ale lumii, respectiv momente de escaladare a disputei dintre acestea.

Faza 1 a acordului dintre SUA şi China a fost stabilită în decembrie 2019 şi, conform specialiştilor, va atenua tensiunile comerciale dintre cele două părţi. Această fază nu reprezintă un acord comercial complet, reformator al relaţiei bilaterale, pe care administraţia Trump îl avea în vedere atunci când a lansat războiul comercial cu China, în 2018.

Donald Trump consideră această înţelegere drept un câştig, deşi administraţia SUA nu a obţinut deocamdată modificări structurale în economia Chinei, inclusiv rezolvarea unor aspecte precum subvenţiile uriaşe acordate de Beijing companiilor chineze.

Marc Busch, profesor de diplomaţie a afacerilor internaţionale la Universitatea Georgetown, a declarat citat de vox.com: "Nu aş numi această înţelegere drept un acord comercial. Este mai mult o încetare a ostilităţilor , căreia i se alătură un anumit barter".

Unii experţi sunt sceptici că Faza a doua va fi ceva semnificativ în rezolvarea disputei comerciale dintre SUA şi China.

• Acordul semnat ieri încheie ani întregi de negocieri

Prin întâlnirea de ieri, reprezentanţii celor două puteri economice mondiale au încheiat ani de negocieri bilaterale intense, cu un acord care promite miliarde de dolari în achiziţii agricole şi începutul reformelor pentru practica îndelungată a Chinei de transfer forţat de tehnologie.

Pe hârtie, acordul semnat ieri include o "extindere dramatică a exporturilor americane de produse alimentare, agricultură şi fructe de mare", precum şi acordul Chinei de a pune capăt practicii sale îndelungate de forţare sau presiune a companiilor străine pentru a-şi transfera tehnologiile către companiile chineze, potrivit unui document al reprezentantului comercial al SUA (USTR), relatează CNBS.

Acordul "faza unu" pe care Trump l-a numit recent "monstru mare şi frumos" nu este în niciun caz un acord comercial standard: la 86 de pagini, este mai subţire decât majoritatea în materie şi angajamente. SUA au convenit să reducă la jumătate 15% din taxele la importurile de 120 de miliarde de dolari

Totodată, documentul mai precizează că acordul reiterează opoziţia americană faţă de manipularea valutară şi un angajament al Chinei de a cumpăra de cel puţin 200 de miliarde de dolari din exporturile americane pe parcursul a doi ani, inclusiv produse manufacturate, produse alimentare, agricole, produse energetice şi servicii.

Casa Albă estimează că Beijingul va cumpăra de aproximativ 80 de miliarde de dolari din produse fabricate, 53 de miliarde de dolari din energie, 32 de miliarde de dolari din agricultură şi 35 de miliarde de dolari din servicii.

"Am trecut printr-un proces de traducere, care cred că am spus că a fost într-adevăr o problemă tehnică", a declarat, duminică, secretarul Trezoreriei Steven Mnuchin la Fox News. "Şi oamenii pot vedea. Acesta este un acord foarte, foarte extins".

Însă întrebarea care s-a ridicat imediat după momentul semnării acordului este dacă pactul va reuşi să refacă relaţia dintre cele mai mari economii ale lumii. Pentru mulţi din Washington, legăturile economice SUA-China au devenit un exemplu al relelor globalizării, tensiunilor tehnologiei şi geopoliticii secolului XXI şi a paşilor greşiţi ale preşedinţilor trecuţi.

Înainte de semnarea acordului, un raport al presei chineze sugera că Beijingul nu este la fel de optimist în perspectiva negocierilor comerciale viitoare.

Taoran Notes, un blog condus de un ziar de stat numit Economic Daily, a publicat duminică prima sa postare pe blog în două luni.

"Trebuie să reţinem că războiul comercial nu s-a încheiat încă. SUA nu au eliminat toate tarifele la importurile chineze, iar China îşi impune în continuare taxele de represalii ", a scris blogul potrivit unei traduceri CNBC, completând: "Există încă atât de multe incertitudini".

Trump şi-a bazat utilizarea tarifelor americane împotriva Chinei pe Secţiunea 301 din Actul comercial al Statelor Unite din 1974, care permite preşedintelui să perceapă sancţiuni împotriva ţărilor care încalcă acordurile comerciale sau răspund unor practici comerciale neloiale, nerezonabile sau discriminatorii.

USTR a menţionat plângeri din partea Executivului american de lungă durată, că sunt presate în mod constant sau sunt forţate să partajeze tehnologii critice în schimbul accesului la pieţele importante ale Chinei în aprobarea utilizării de către Trump a secţiunii 301. Alte domenii de îngrijorare includ furtul secretelor comerciale, utilizarea necorespunzătoare a produselor farmaceutice - proprietate intelectuală şi acces pentru companiile financiare americane pe pieţele chineze.

Şi, după cum a subliniat Willems, există întotdeauna opţiunea de a reintroduce taxele dacă China nu îşi îndeplineşte obligaţiile: "În privinţa executării, nu cred că cineva ar trebui să pună la îndoială rigurozitatea acestui mecanism de aplicare. Dacă există o problemă, în cazul în care China nu abordează o problemă, S.U.A. poate impune tarifele la loc".

În plus, Peter Navarro, consilierul în domeniul comerţului la Casa Albă, a reiterat, recent, puterea mecanismului de aplicare a acordului într-un interviu spunând: "Dacă Ambasadorul Robert E. Lighthizer, reprezentantul comerţului din SUA, are o plângere care va fi în faţa lui, aceasta va fi judecată în 90 de zile. Şi dacă va considera că nu a fost rezolvat în mod corespunzător, avem dreptul de a impune un răspuns proporţional, iar chinezii au promis să nu riposteze".

China s-a angajat să suplimenteze achiziţiile de produse manufacturate americane cu 80 de miliarde de dolari, în următorii doi ani

China s-a angajat să suplimenteze achiziţiile de produse manufacturate americane cu aproape 80 de miliarde de dolari, în cadrul acordului comercial care va fi semnat miercuri la Washington, o ţintă care ar putea oferi un avantaj mult-necesar pentru constructorul de avioane Boeing, dar care este pus sub semnul întrebării de către analiştii din SUA, relatează Reuters.

Potrivit acordului comercial, China va mai suplimenta achiziţiile de produse energetice cu peste 50 de miliarde de dolari şi va mări achiziţiile de servicii americane cu aproximativ 35 de miliarde de dolari, pe parcursul aceleiaşi perioade de doi ani, a spus sursa.

Faza întâi a acordului comercial prevede creşterea achiziţiilor chineze de produse agricole americane cu circa 32 de miliarde de dolari, în următorii doi ani, respectiv cu circa 16 miliarde de dolari pe an, a mai spus sursa.

Combinate cu exporturile agricole americane de 24 de miliarde de dolari în 2017, rezultă un total de 40 de miliarde de dolari pe an, obiectiv anunţat de preşedintele Donals Trump.

Datele urmează să fie anunţate miercuri, la ceremonia de semnare a acordului de către preşedintele Trump şi vicepremierul chinez Liu He de la Casa Albă.

Între produsele manufacturate americane de 80 de miliarde de dolari se vor afla automobile şi componente, avioane, echipamente agricole, dispozitive medicane şi semiconductoare, a spus o sursă.

Avioanele vor fi construite probabil de grupul Boeing, ale cărui vânzări în China au fost practic blocate în ultimii doi ani, ceea ce va fi un factor binevenit pentru constructorul de avioane afectat de consemnarea la sol a tuturor avioanelor 737 MAX, după două prăbuşiri fatale.

Sursa care a vorbit despre aceste achiziţii şi-a exprimat scepticismul legat de angajamentele făcute de Beijing pentru achiziţiile de produse manufacturate, având în vedere că acordul nu face nicio referire la barierele non-tarifare care au blocat accesul produselor americane pe piaţa chineză în ultimele decenii, inclusiv regulile legate de achiziţii, standardele produselor şi subvenţionarea firmelor chineze de stat.

În timp ce vânzările de automobile din China încetinesc, iar capacitatea de asamblare a vehiculelor creşte, este improbabil ca China să mărească semnificativ achiziţiile de maşini construite în Statele Unite.

Între cele mai populare vehicule fabricate în SUA şi comercializate pe piaţa chineză se numără SUV-urile BMW şi Mercedes-Benz.

China are totodată obiective industriale majore de a domina sectoarele manufacturiere în care s-a angajat să mărească achiziţiile de bunuri americane, alimentând şi mai mult scepticismul.

Mulţi economişti şi experţi se îndoiesc că faza întâi a acordului comercial va fi implementată aşa cum este scrisă, chiar dacă oficialii americani afirmă că există o clauză importantă de aplicare.

Dacă o acuzaţie americană de nerespectare a acordului de către China nu va putea fi rezolvată, Washingtonul va avea dreptul să reimpună tarife împotriva bunurilor chineze proporţional cu daunele economice provocate, dar nimic nu va împiedica China să reacţioneze, au spus persoane apropiate situaţiei.

Traderii de petrol şi analiştii sunt la fel de sceptici că China va putea să cumpere produse energetice suplimentare de 50 de miliarde de dolari, între care petrol, gaze naturale lichefiate şi materii prime petrochimice, cum ar fi etanul şi gazul petrolier lichefiat.

------------------

Exporturile Chinei au crescut cu 0,5% în 2019, în pofida războiului comercial cu SUA

Exporturile Chinei au crescut şi în 2019, o dovadă că impactul tarifelor introduse de administraţia Trump asupra surplusului balanţei comerciale a Chinei a fost mai mic decât se aşteptau analiştii, transmite AP.

Datele publicate marţi de Administraţia vamală chineză (GAC) arată că exporturile totale pe 2019 au crescut cu 0,5% până la 2.498 miliarde dolari, o creştere modestă faţă de avansul de 16% înregistrat în 2018. În acelaşi timp, importurile Chinei au scăzut în 2019 pentru prima dată în ultimii trei ani, înregistrând o contracţie de 2,8% în ritm anual până la 2.076 miliarde dolari. În aceste condiţii, surplusul balanţei comerciale a Chinei, exporturi minus importuri, a crescut cu 20% în ritm anual în 2019, până la 421,5 miliarde dolari.

"Pe baza analizelor noastre iniţiale, China a rămas cea mai mare putere comercială a lumii în 2019", a declarat directorul general adjunct de la GAC, Zou Zhiwu.

Pe relaţia cu SUA, China a înregistrat în 2019 un surplus al balanţei comerciale în valoare de 295,8 miliarde dolari, în scădere faţă de unul de 323,33 miliarde dolari în 2018. Valoarea schimburilor comerciale ale Chinei cu SUA a scăzut cu 14,6% în 2019, în condiţiile în care exporturile s-au redus cu 12,5%, până la 418,5 miliarde dolari, iar importurile au scăzut cu 20,9%, până la 122,7 miliarde dolari.

După tarifele vamale suplimentare introduse de administraţia Trump, exportatorii chinezi s-au reorientat spre alte pieţe, majorându-şi vânzările în Asia, Europa şi Africa. În aceste condiţii, China a raportat o creştere de două cifre a exporturilor spre Franţa, Canada, Australia, Brazilia şi Asia de Sud-Est.

Datele oficiale arată că în 2019 China a importat o cantitate record de 2,1 milioane tone de carne de porc, în creştere cu 75% comparativ cu 2018, din cauza epidemiei de pestă porcină africană care a decimat efectivele de porci din China, cel mai mare consumator mondial pentru carnea de porc. De asemenea, au crescut şi importurile de carne de vită ca alternativă la carnea de porc.

---------------------

China, ţara cu cei mai mulţi bani în circulaţie

• SUA are cel mai mare volum de monedă pe cap de locuitor

China are cei mai mulţi bani în circulaţie (25 trilioane de dolari), aproape dublu faţă de suma deţinută de Statele Unite ale Americii (14 trilioane de dolari). Acest lucru se remarcă numai pentru faptul că SUA are de departe cea mai mare economie din lume, cu un PIB de 20,5 trilioane de dolari, comparativ cu 13,6 trilioane dolari în China, potrivit Băncii Mondiale. Desigur, China găzduieşte aproximativ 1,39 miliarde de oameni, în timp ce S.U.A. are o populaţie de 327 milioane, potrivit cifrelor Băncii Mondiale. Asta înseamnă că deşi există de patru ori mai mulţi chinezi decât americani, ţara are doar de două ori mai mulţi bani. Astfel că potrivit datelor, SUA au de fapt mai mulţi bani în circulaţie în comparaţie cu China pe cap de locuitor.

Uniunea Europeană are în colectiv 8,1 trilioane de dolari în circulaţie, ceea ce o face a patra ca mărime din lume, în spatele Japoniei (8,9 trilioane de dolari).

Ţările din America de Sud şi Africa au o sumă foarte mică de bani. Egiptul are cea mai mare circulaţie în toată Africa, cu doar 197 miliarde de dolari.

Banii luaţi în calcul se referă la suma de monedă aflată în circulaţie într-o economie dată. Acesta include bani de hârtie, fonduri într-un cont bancar şi, practic, orice alt instrument financiar pe care îl puteţi utiliza pentru a efectua plăţi.

Topul ţărilor cu cei mai mulţi bani aflaţi în circulaţie arată astfel, potrivit howmuch.net:

1. China: 25 trilioane dolari

2. S.U.A.: 14 trilioane dolari

3. Japonia: 8,9 trilioane dolari

4. Germania: 3,3 trilioane dolari

5. Marea Britanie: 3,1 trilioane dolari

6. Franţa: 2,3 trilioane dolari

7. Coreea de Sud: 2,2 trilioane dolari

8. India: 2,1 trilioane dolari

9. Hong Kong: 1,8 trilioane dolari

10. Brazilia: 1,8 trilioane dolari

Indiferent de câţi bani are orice ţară în circulaţie, dolarul american rămâne moneda de rezervă la alegere în întreaga lume. Acest lucru oferă SUA multe avantaje pe scena globală.

---------------------

Comerţul dintre SUA şi China

• Importurile americane din China au scăzut cu 12,5%, anul trecut, pe fondul noilor tarife

• China, odată partenerul comercial principal al Statelor Unite, ocupa, anul trecut, locul trei

• Exporturile de soia din SUA în China sunt estimate în 2019 la o treime, faţă de cele de anul precedent

Economia Chinei este cunoscută consumatorilor americani în mare parte pentru exporturile sale de produse electronice şi, într-adevăr, majoritatea produselor chineze importate din America sunt din sectorul electronic. Însă, mai mult decât un simplu exportator de tastaturi şi playere DVD, China a devenit un lider semnificativ în ceea ce priveşte rezervele valutare şi PIB, după cum ilustrează datele HowMuch.

Creşterea economiei Chinei coincide cu evoluţia comerţului cu Statele Unite, respective, cu deficitul comercial, care s-a dublat în doar zece ani. Această tendinţă nu a scăpat de atenţia actualei administraţii a Statelor Unite, care a impus tarife mai mari pentru diverse bunuri chineze în ideea egalizării condiţiilor de joc în comerţ.

Sectorul electronic chinez, principala sursă de import din SUA, a scăzut cu 4,4% faţă de 2018. Pe de altă parte, semiconductorii şi procesoarele reprezintă o categorie semnificativă a exportului în China.

Pe lângă tehnologie, S.U.A. este un important exportator de resurse naturale şi agricultură în China - un interes deosebit le reprezintă soia şi petrolul. Exporturile de soia din SUA în China sunt estimate la o treime în 2019, faţă de 2018, iar preţurile mărfii au scăzut la jumătate. Pe de altă parte, exporturile de petrol brut din SUA au stabilit, în 2019, o nouă medie lunară record de 3,2 milioane de barili pe zi în iunie, chiar depăşind pentru scurt timp Arabia Saudită, fiind principalul exportator mondial de petrol, în ciuda războiului comercial cu China.

Top 5 Importuri din China în S.U.A.

1. Telefoane pentru reţele celulare sau pentru alte reţele wireless: 43,67 miliarde de dolari (9,80% din totalul importurilor)

2. Maşini automate de prelucrare a datelor: 37,24 miliarde dolari (8,40% din importurile totale)

3. Triciclete, scutere, jucării similare cu roţi şi alte jucării: 12,32 miliarde dolari (2,80% din importurile totale)

4. Aparate de comunicare: 11,25 miliarde dolari (2,50% din importurile totale)

5.Jocuri; articole pentru distracţii: 5,35 miliarde dolari (1,20% din importurile totale)

Top 5 Exporturi din Statele Unite ale Americii în China:

1. Avioane şi alte aeronave: 13,13 miliarde dolari (9,90% din totalul exporturilor)

2. Boabe de soia: 12,46 miliarde dolari (9,40% din totalul exporturilor)

3. Vehicule cu motor cu piston alternativ cu combustie internă cu aprindere prin scânteie: 7,89 miliarde dolari (6,00% din totalul exporturilor)

4. Circuite electronice integrate; Procesoare şi controlere: 4,95 miliarde dolari (3,70% din totalul exporturilor)

5. Uleiuri: 3,97 miliarde dolari (3% din totalul exporturilor).