SUB SPECTRUL CONDAMNĂRII Liviu Dragnea, în aşteptarea deciziei definitive în dosarul Bombonica

Judecarea apelului în dosarul penal în care Liviu Dragnea, liderul PSD, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru angajările fictive de la DGASPC Teleorman se apropie de sfârşit. La închiderea ediţiei, Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţaseră că vor amâna pronunţarea cu privire la apelurile formulate de inculpaţi şi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Deşi o parte a opiniei publice şi a celor din arcul guvernamental se aşteptau ca, ieri, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să acorde un nou termen în judecarea dosarului, din cauza noii amânări decisă de Curtea Constituţională cu privire la completurile specializate din cadrul ÎCCJ, completul de judecată a hotărât să continue dezbaterile din cadrul ultimului termen din prezenta speţă.

Procesul a fost precedat de o atmosferă tensionată. Încă de la primele ore ale dimineţii, aproximativ 200 de susţinători ai lui Liviu Dragnea s-au prezentat în faţa sediului ÎCCJ, cu pancarte în care susţineau nevinovăţia liderului PSD şi îşi exprimau solidaritatea în legătură cu acesta. Ei au fost nevoiţi să renunţe la scandări, după ce jandarmii i-au averizat că acestea reprezintă o formă de miting neautorizat.

La termenul de ieri, înaintea pledoariilor finale, conform încheierii de şedinţă din 15 aprilie, magistraţii trebuiau să pună în discuţie sesizarea Curţii Constituţionale cu două excepţii ridicate de procurorul de şedinţă. Numai că noul procuror de şedinţă trimis de Direcţia Naţională Anticorupţie, Elena Grecu, a anunţat că renunţă la sesizarea CCR şi, implicit, la discutarea excepţiilor ridicate la termenul anterior.

Totodată, procurorul de şedinţă a renunţat şi la solicitarea de schimbare a încadrării unor infracţiuni, din forma simplă în forma continuată, făcută de către reprezentantul DNA la termenul anterior, care viza trei din cei 11 inculpaţi. Procurorul Elena Grecu a menţionat: "Apreciez că prin solicitarea de analizare a încadrarii juridice se creau premisele unei analize inechitabile pentru toţi inculpaţii. Abuzul în serviciu este comis în participaţie, ca şi falsul intelectual, au autori, complici şi instigatori, iar încadrarea juridică ar trebui făcută în echitate".

• Amânarea de la CCR, fără consecinţe în dosarul lui Dragnea

În urmă cu o lună, Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că Înalta Curte nu este obligată să înfiinţeze completuri specializate, aşa cum susţin avocaţii lui Dragnea, care doresc să reia de la zero judecarea acestui proces. În legătură cu acest aspect, pe rolul Curţii Consituţionale s-a aflat, ieri, sesizarea formulată de Camera Deputaţilor, prin vicepreşedintele Florin Iordache, cu privire la completurile specializate pe care Înalta Curte era obligată să le înfiinţeze pentru dosarele de corupţie. Din păcate, judecătorii CCR au amânat, pentru a patra oară, luarea unei decizii cu privire la obligaţia pe care ar fi avut-o Înalta Curte să constituie complete specializate, atât la fond, cât şi la apel, pentru judecarea dosarelor de corupţie.

CCR a amânat pentru 5 iunie dezbaterea sesizării lui Florin Iordache pe completurile specializate, motivul fiind mai multe cereri de completare a documentării existente la dosarul cauzei.

Dacă CCR ar constata existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sentinţele din prima instanţă în cazuri de corupţie ar putea fi contestate şi des-fiinţate, iar procesele ar fi reluate de la zero. O astfel de hotărâre l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani şi jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive.

La termenul de ieri, magistraţii ÎCCJ, după retragerea solicitărilor formulate anterior de DNA, au constatat că a fost finalizată cercetarea judecătorească a apelurilor. Înaintea pledoariilor finale, ce ar fi urmat, avocatul lui Liviu Dragnea a ridicat din nou excepţia ilegalităţii completului de trei judecători de la instanţa de fond, pe motiv că înlocuirea unui judecător, pe perioada cât a fost în concediu, ar fi lovită de nulitate parţială. Avocatul liderului PSD a invocat şi două excepţii de neconstituţionalitate. Prima se referă la readministrarea de către instanţa de apel a declaraţiilor pe baza cărora prima instanţă a dispus achitarea unor inculpaţi, iar cea de a doua vizează schimbarea încadrării juridice a faptelor comise.

Avocatul Toni Neacşu a pus în dis-cuţie hotărârea CSM 505 din 29 martie 2019, argumentând că, de la momentul înaintării cererii de pensionare a unui judecător, acesta este degrevat de şedinţe. El consideră că hotărârea res-pectivă ar trebui să atragă modificarea completului din acest dosar.

Avocaţii inculpaţilor au cerut instanţei să se pronunţe pe solicitările formulate sau să dea un nou termen, după 5 iunie, data la care CCR a amânat pronunţarea pe conflictul legat de specializarea completurilor.

Procurorul DNA a solicitat instanţei să respingă toate cererile formulate de avocaţii inculpaţilor.

• Dezbateri finale: DNA cere pedepse mai mari, plus condamnarea şi pentru fals şi instigare la fals

În urma deliberărilor asupra cererilor formulate, completul a decis respingerea tuturor solicitărilor şi a trecut la dezbateri şi pledoariile finale ale părţilor.

Procurorul DNA a cerut aplicarea unor pedepse spre limita medie, nu spre minim, aşa cum a apreciat instanţa de fond. Magistratul a solicitat condamnarea lui Liviu Dragnea şi a altor inculpaţi şi pentru acuzaţiile de fals şi instigare la fals. Amintim că la instanţa de fond, liderul PSD şi ceilalţi inculpaţi au fost achitaţi cu privire la aceste acuzaţii.

Procurorul DNA a afirmat: "Referitor la temeinicia pedepselor aplicate de prima instanţă, solicit ca instanţa de apel să ia în considerare circumstanţele reale de comitere a faptelor, atitudinea nesinceră adoptată, minimalizarea de către Liviu Dragnea a competenţelor pe care le avea, prin lege, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, pe care Floarea Alesu îl numea «şefu». El este autorul moral al infracţiunii de abuz în serviciu săvârşite de inculpata Alesu. Mai mult, Liviu Dragnea a contestat posibilitatea de a se implica în schimbarea organigramei DGASPC. Dar, cu câţiva ani înainte, în 2009, a chemat o angajată care avea proces cu Direcţia şi a ameninţat-o că, dacă nu îşi retrage procesul, îi desfiinţează postul din organigramă. Este relevant pentru modul în care relaţiona cu angajaţii direcţiei, cu încălcarea flagrantă a limitelor morale şi legale".

Avocaţii inculpaţilor au susţinut nevinovăţia clienţilor şi au precizat că, din probele existente la dosar, nu reiese că Liviu Dragnea s-a implicat direct în angajările fictive de la DGASPC şi nici în protecţia persoanelor respective.

Un alt aspect esenţial pentru acest dosar este faptul că, de la 1 iunie, Luciana Mera, judecătoare care face parte din complet, se pensionează, iar amâ-narea dosarului ar fi dus la o reluare de la început a apelului.

În urmă cu o lună, la audierea din 15 aprilie, Liviu Dragnea s-a declarat din nou nevinovat şi a susţinut că acesta este "un dosar politic".

În 21 iunie 2018, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în acest dosar, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.

Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul "Referendumul" a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Decizia nu a fost luată în unanimitate de către magistraţi, existând şi o opinie separată de achitare a lui Liviu Drag-nea pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

În cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, s-a constatat încetarea procesului penal şi s-a aplicat o amendă administrativă de 1000 de lei.

Ceilalţi inculpaţi în acest dosar au primit închisoare cu suspendare, cu excepţia fostului director executiv al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnată la trei ani şi şapte luni de închisoare cu executare. De asemenea, instanţa supremă a admis acţiunea civilă a DGASPC Teleorman şi i-a obligat pe inculpaţi la plata sumei de 108.612 de lei reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale - drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu Adrian, în solidar pentru perioadele menţionate în rechizitoriu.