Comisia Europeană propune ca Fondurile de Piaţă Monetară (FPM) care sunt domiciliate sau vândute în Europa să fie obligate să deţină cel puţin 10% din portofoliul lor în active care au scadenţa într-o zi şi încă 20% în active cu scadenţa într-o săptămână, potrivit unui comunicat al instituţiei. Scopul acestei cerinţe este să permită fondurilor să restituie investitorilor sumele solicitate atunci când aceştia doresc să le retragă în termen scurt, explică documentul. "Pentru a evita situaţia în care un emitent unic are o pondere nejustificată în valoarea activului net (VAN) a unui FPM, expunerea faţă de un emitent unic va fi plafonată la 5% din portofoliul unui FPM (din punct de vedere valoric). Pentru FPM standard, un emitent unic ar putea reprezenta 10% din portofoliu", se mai arată în comunicat.
Pentru a ţine seama de tendinţa FPM cu VAN constantă să solicite sprijinul sponsorului în vederea stabilizării răscumpărărilor la valoarea nominală, conform noilor norme, aceste fonduri vor trebui să stabilească o rezervă de capital predefinită, conform propunerii Comisiei Europene (CE). Această rezervă ar urma să fie activată pentru ca să acopere răscumpărările stabile în perioadele în care activele de investiţii ale FPM înregistrează o scădere a valorii, se explică în document.
Fondurile de piaţă monetară reprezintă o sursă importantă de finanţare pe termen scurt pentru instituţiile financiare, întreprinderi şi guverne, aproximativ 22% din instrumentele de datorie pe termen scurt emise de guverne sau de întreprinderi în Europa fiind deţinute de acestea, arată CE. FPM deţin 38% din datoria pe termen scurt emisă de sectorul bancar, iar din cauza interdependenţei sistemice între FPM, sectorul bancar, finanţarea întreprinderilor şi finanţarea publică, funcţionarea lor a fost în centrul activităţii internaţionale privind sistemul bancar paralel, mai precizează comunicatul Comisiei.
CE a adoptat, ieri, o comunicare privind sistemul bancar paralel şi a propus noi norme pentru fondurile de piaţă monetară.
Sistemul bancar paralel este sistemul de intermediere a creditelor care implică entităţi şi activităţi din afara sistemului bancar clasic. Băncile din sistemul bancar paralel nu sunt reglementate la fel ca băncile obişuite, cu toate că acestea desfăşoară activităţi similare. Consiliul pentru Stabilitate Financiară (Financial Stability Board - FSB) a estimat, în ansamblu, dimensiunea sistemului bancar paralel mondial la aproximativ 51 de miliarde euro în 2011, valoare reprezentând 25-30 % din totalul sistemului financiar şi jumătate din valoarea activelor bancare.
Comisarul pentru Piaţa Internă şi Servicii, Michel Barnier, a declarat: "Am reglementat în mod amplu băncile şi pieţele. Acum trebuie să abordăm riscurile pe care le presupune sistemul bancar paralel. Acesta din urmă are un rol important în finanţarea economiei reale şi trebuie să ne asigurăm că este transparent şi că beneficiile obţinute în urma consolidării anumitor entităţi şi pieţe financiare nu sunt atenuate de riscurile transferate către sectoarele mai puţin reglementate".
Comunicarea adoptată ieri reprezintă o continuare a Cărţii Verzi privind sistemul bancar paralel, lansată anul trecut de Comisia Europeană.
Demersurile CE, realizate în coordonare cu FSB, cu organismele de standardizare şi cu autorităţile de supraveghere şi reglementare din Uniunea Europeană, au drept scop examinarea atentă a măsurilor existente şi propunerea unei abordări corespunzătoare care să permită supravegherea amplă a sistemului bancar paralel, alături de un cadru de reglementare adecvat, potrivit anunţului din martie 2012. În acest context, Comisia analizează posibile opţiuni şi etape ulterioare de străbătut în cinci domenii principale: sectorul bancar, administrarea activelor, împrumutul de valori mobiliare şi contractele repo, securitizarea, precum şi alte entităţi din sistemul bancar paralel.