Lărgirea NATO, prin înglobarea Ucrainei şi Georgiei, este posibilă doar peste circa 10 ani, dar nu este exclus ca în acest răstimp aceste ţări să-şi schimbe atitudinea faţă de Rusia, a declarat pentru ziarul "Pravda" politologul german, Alexandru Rar.
Atitudinea generală a oficialilor ruşi este negativă acceptării acestor ţări în NATO. Potrivit agenţiei de ştiri Ria Novos-ti, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat: "Nu vreau să se ajungă la situaţia în care rachetele ruse să fie îndreptate împotriva bazelor armate ale Ucrainei". La rândul său, Serghei Lavrov, ministrul Afacerilor Externe a Federaţiei Ruse, spune că Rusia va da un răspuns adecvat lărgirii NATO: "Noi vom acţiona mai pragmatic şi suntem gata pentru diferite scenarii care pot apărea". Serghei Reabcov, directorul departamentului de cooperare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, consideră că "lărgirea NATO este echivalentă cu logica Războiului Rece".
În scrisoarea preşedintelui Abhaziei (regiune separatistă din Georgia), Serghei Bagapsh, adresată secretarului general al NATO, acesta menţionează că "aderarea Georgiei la NATO va produce consecinţe negative în lume şi mai ales pentru siguranţa Caucazului". Aderarea Ucrainei şi a Georgiei este văzută astfel ca o intrare agresivă în sfera tradiţională de interes a Federaţiei Ruse.
Aderarea Ucrainei şi Georgiei este văzută negativ şi de o parte a ţărilor deja membre NATO, precum Franţa şi Germania. "Nebunia politică din Georgia şi neînţelegerile între cetăţenii Ucrainei privind aderarea la NATO, arată că aceste două ţări nu sunt gata pentru acceptarea Planului de Acţiuni privind aderarea la NATO", opinează reprezentanţii ţărilor vest-europene.
Printre ţările ce sunt împotriva aderării la NATO a Ucrainei şi Georgiei se numără Germania, Spania, Franţa, Italia, Portugalia, Belgia, Luxemburg, Olanda. Ţara noastră se numără printre susţinătoarele proiectului de aderare a aces-tor ţări la NATO, alături de Canada, Statele Unite ale Americii, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia şi Cehia.
Ziarul "Comsomolskaia Pravda" a inventariat plusurile şi minusurile pentru Ucraina după aderarea la NATO. Printre plusuri se numără: reformarea armatei, accesul ţării la Uniunea Europenă şi la spaţiul Shenghen. Printre minusuri - regim de vize cu Rusia şi cu statele din Comunitatea Statelor Independente (CSI), înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia, cheltuieli pentru alinierea armate ucrainene la normele occidentale, precum şi un număr scăzut de turişti în Crimeea.
În ciuda faptului că 11% din populaţia rusă este pro NATO, circa 70% sunt contra, iar 5% sunt chiar gata să lupte împotriva NATO, "întrebarea de aderare la NATO a Ucrainei este stabilită de elite şi nu de popor", potrivit agenţiei de ştiri RIA Novosti.