Summitul Consiliului European - un nou prilej pentru discutarea temei Schengen

Situaţia din Ucraina, revizuirea cadrului european financiar multianula 2021-2027, situaţia economică a Uniunii Europene şi problemele privind migraţia, sunt temele principale ale şedinţei Consiliului European ce va avea loc mâine şi joi la Bruxelles. Deoarece migraţia este ultimul punct pe ordinea de zi înainte de capitolul Diverse, preşedintele Klaus Iohannis ar putea să readucă în atenţia liderilor europeni necesitatea aderării României la spaţiul Schengen şi luarea unei decizii în acest sens la şedinţa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne ce se va desfăşura la începutul lunii decembrie.

Chiar dacă în acest moment, din cauza situaţiei din Israel şi Gaza şi a ameninţărilor teroriste din unele state membre ale Uniunii Europene, sunt ţări care au reintrodus controlul la frontiere, tema aderării ţării noastre la spaţiul Schengen este una de actualitate, pentru că anul viitor, din cauza alegerilor europarlamentare, este greu de crezut că se va mai lua vreo decizie cu privire la acest lucru.

În acest moment, conform deputatului european social-democrat Victor Negrescu (PSD/Alianţa Socialiştilor&Democraţilor) sunt conturate patru scenarii privind aderarea ţării noastre la spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor. În primul, România va primi un vot pozitiv în luna decembrie şi intră în spaţiul Schengen. Potrivit celui de-al doilea scenariu, ţara noastră va primi un vot pozitiv în luna decembrie, dar cu perspectiva aderării în perioada ulterioară. În acest caz, fie aderarea se va face în două etape, fie se stabileşte că aderarea efectivă se va face din ianuarie 2025, după perioada de alegeri europarlamentare şi naţionale. Cel de-al treilea scenariu prevede amânarea votului cu privire la Schengen şi rediscutarea acestei teme în cursul anului 2024, fapt care va duce la un blocaj din cauza alegerilor pentru Parlamentul European. Ultimul scenariu se referă la respingerea prin veto a intrării ţării noastre în spaţiul Schengen, ceea ce ar însemna un nou blocaj şi s-ar putea lua în calcul ca România să acţioneze în consecinţă, chiar prin atacarea deciziei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Potrivit lui Victor Negrescu, strategia de acum se concentrează pe ideea de a convinge Olanda să nu îşi mai folosească dreptul de veto la viitorul consiliu JAI în care se va discuta subiectul, astfel încât Austria să rămână singură şi să cedeze presiunii din partea celorlaltor state membre.

Se pare însă că Austria nu se mai opune aderării ţării noastre şi consideră că migranţii ilegali nu intră în UE dinspre România, dar afirmă că spaţiul Schengen trebuie întărit.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat la B1 TV, după şedinţa Consiliului JAI de săptămâna trecută: E adevărat că în cadrul JAI au fost discutat un barometru al Spaţiului Schengen şi, la solicitarea României în cadrul CoReper-ului prealabil JAI, au fost trecute în revistă starea progreselor înregistrate de România şi Bulgaria pe linia combaterii migraţiei ilegale. În mod unanim a fost apreciat faptul că România a obţinut progrese mai mult decât remarcabile în ultimele luni în combaterea migraţiei ilegale (...) Cifrele obţinute de România în ultimul an au fost remarcabile. Toate ţările (inclusiv comisarul, inclusiv Austria) au remarcat faptul că acum nu sunt probleme de migraţie ilegală cu românii. Deci România are un sprijin foarte puternic în acest moment".

Potrivit ministrului de Interne, Bulgaria, a cărei aderare la Schengen e discutată la pachet cu aderarea României, e într-un "dialog mai intens şi mai aplicat cu Olanda în legătură cu un număr de reforme pe care trebuie să le mai facă în Justiţie în perioada următoare, chestiuni care pentru România nu mai există în discuţie".

"Acum România nu mai are probleme de discutat în materie de Justiţie sau de control al frontierelor, deoarece toată lumea e de acord că îndeplinim aceste criterii", a precizat Cătălin Predoiu, care a adăugat: "Ceea ce e nou e că în cadrul JAI nici Austria nu a mai pus problema României sub aspectul performanţelor în combaterea migraţiei ilegale. E adevărat, Austria a menţionat în continuare că Schengen trebuie reformat, dar pe un ton moderat, fără a pune în cauză situaţia ţării noastre".

Menţionăm că, înaintea şedinţei Consiliului European, mâine va avea loc la Bruxelles o întâlnire a liderilor Partidului Popular European. Din comunicatul de presă remis Redacţiei de către PPE, am observat cu surprindere că, spre deosebire de alte ocazii, printre şefii de stat sau de guvern invitaţi la summitul PPE nu se numără nici preşedintele Klaus Iohannis, nici preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, care este şi preşedinte al Senatului.

Potrivit comunicatului de presă, la summit-ul PPE găzduit de preşedintele Manfred Weber, vor participa, pe lângă Ursula von der Leyen - preşedintele Comisiei Europene - şi Roberta Metsola - preşedintele Parlamentului European, următorii şefi de stat sau de guvern: Nikos Christodoulides (Cipru), Ulf Kristersson (Suedia), Kyriakos Mitsotakis (Grecia), Petteri Orpo (Finlanda), Andrej Plenkovic (Croaţia), Evika Silina (Letonia) şi Leo Varadkar (Irlanda), precum şi vicepremierii Mariya Gabriel (Bulgaria), Marian Jurecka (Cehia), Zsolt Semjen (Ungaria), Antonio Tajani (Italia) şi Vincent Van Peteghem (Belgia).

Singurul membru marcant din partea României care va participa la acest summit al popularilor europeni este deputatul Siegfried Mureşan(PNL), care este vicepreşedinte al PPE.