SUMMITUL EXTRAORDINAR BUCUREŞTI 9 SUA lucrează la o strategie privind zona Mării Negre

Summitul Extraordinar al Formatului Bucureşti 9 (B9), care a avut loc ieri la Var­ş­ovia, a adus pentru ţara noas­tră informaţia oferită de preşedintele american Joe Biden, potrivit căreia SUA lucrează la elaborarea unei strategii pentru zona Mării Negre, această strategie fiind încă un demers făcut pentru întărirea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, aşa cum a precizat preşedintele Klaus Iohannis, ieri, după încheierea evenimentului care a avut loc în capitala Poloniei.

"Implicarea aliată este demonstrată de creşterea prezenţei americane pe flancul estic, inclusiv în România. De asemenea, salutăm şi vom contribui la procesul de articulare a unei strategii la nivelul Mării Negre din partea administraţiei americane. Am reafirmat sprijinul României pentru efortul Ucrainei de contracarare a agresiunii ruse, deoarece acest sprijin înseamnă sprijin pentru securitatea ţării noastre şi a NATO. De aceea vom fi alături de autorităţile de la Kiev oricât timp va fi necesar pentru ca Ucraina să câştige acest război. Totodată am subliniat necesitatea de a susţine ordinea internaţională bazată pe reguli în ciuda eforturilor Moscovei de a distruge acest pilon esenţial. Creşterea rezilienţei Moldovei este esenţială, mai ales în lumina recentelor încercări de destabilizarea din partea Rusiei", a spus preşedintele Klaus Iohannis, care a arătat că în acest moment ţara noastră are cele mai solide garanţii de securitate din istorie.

Referitor la contribuţia pe care ţara noastră o va avea la elaborarea de către SUA a unei strategii privind zona Mării Negre, Klaus Iohannis a precizat că în acest moment se lucrează la două strategii pentru această zonă: una din ăartea NATO şi una din partea SUA.

"România cunoaşte foarte bine întreaga regiune a Mării Negre. Vrem ca zona să fie foarte bine pregătită şi consolidată. Până când am pus noi pe masa NATO această chestiune, nu a existat o abordarea concretă a alianţei pentru această zonă. De atunci s-a lucrat, NATO are o strategie şi iată că şi SUA lucrează la o astfel de strategie. Este evident interesul nostru ca strategia SUA să fie una puternică şi să contribuie la apărarea noastră", a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele s-a referit şi la ameninţările recente la adresa Republicii Moldova de către reprezentanţii Federaţiei Ruse şi a arătat că ţara noastră este pregătită să ofere sprijin autorităţilor de la Chişinău în orice scenariu.

"Cum va arăta acest sprijin concret depinde de evoluţia situaţiei geopolitice. Acum îi sprijinim cu electricitate şi gaz, dar suntem dispuşi să mergem mult mai departe dacă situaţia o va impune", a afirmat Klaus Iohannis.

• Apărarea colectivă, un angajament reiterat de Joe Biden

Summitul extraordinar al Formatului B9 (Bucureşti 9) care a avut loc, ieri, la Varşovia, a fost un nou prilej pentru preşedintele american Joe Biden de a reitera angajamentul ţării sale de a respecta întocmai prevederile articolul 5 - privind apărarea comună - din Tratatul NATO.

"Angajamentul Statelor Unite faţă de NATO, v-am spus de multe ori şi vă spun din nou, este absolut clar. Articolul 5 este un angajament sacru din partea Statelor Unite: vom apăra fiecare centimetru pătrat de teritoriu NATO. (...) B9 a fost fondat în 2015 după anexarea Crimeei şi astăzi, aproape de împlinirea unui an de la invazia Rusiei, este important să fim uniţi. (...)Sunteţi prima linie a apărării noastre colective şi înţelegeţi cel mai bine care este miza acestui conflict, nu doar pentru Ucraina, ci pentru libertatea democraţiei în Europa şi în întreaga lume. Vom continua să sprijinim Ucraina", le-a transmis preşedintele american Joe Biden liderilor de pe Flancul Estic al NATO.

Angajamentul privind respectarea articolului privind apărarea colectivă a fost reiterat şi de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care a participat şi el la summitul Formatului B9.

"Vom proteja fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Pe baza angajamentului nostru de la articolul 5 de a ne apăra reciproc. Unul pentru toţi şi toţi pentru unul", a spus Jens Stoltenberg, care a adăugat că sprijinul acordat Ucrainei trebuie intensificat.

"Trebuie să dăm Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a se apăra. Nu ştim când se va termina războiul, dar când va fi acel moment trebuie să ne asigurăm că istoria nu se repetă. (...) Nu putem permite Rusiei să continue să distrugă securitatea europeană. Trebuie să întrerupem ciclul agresiunii ruse", a precizat secretarul general al NATO.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a spus că statele de pe Flancul Estic al NATO trebuie să sprijine Ucraina, atât cât va fi necesar pentru a câştiga războiul declanşat de Federaţia Rusă. El a solicitat creşterea prezenţei americane pe Flancul Estic al NATO şi pregătirea unei strategii a SUA pentru Marea Neagră.

"Pentru a ne asigura că acest război brutal împotriva Ucrainei este actul final al Rusiei, trebuie să fim fermi în descurajarea altor agresiuni şi să o înfrângem pe aceasta. NATO este puternică şi dovedeşte un angajament clar faţă de Ucraina şi cetăţenii săi. B9 este mai puternic ca oricând", a mai spus preşedintele Iohannis.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a spus că summitul extraordinar B9 de ieri este un prim pas în continuarea strategiei viitoare de apărare a Flancului Estic al NATO.

"Astăzi, împreună cu aliaţii noştri cei mai apropiaţi, stabilim următorii paşi înainte de summitul B9 de la Bratislava şi summitul NATO de la Vilnius, şi modalitatea în care putem oferi sprijin suplimentar Ucrainei", a afirmat Andrzej Duda, la deschiderea evenimentului care a avut loc la Varşovia. La summitul extraordinar al Formatului B9 au mai participat preşedintele Slovaciei, Zuzana Caputova, preşedintele Bulgarie - Rumen Radev, preşedintele Estoniei - Alar Karis, preşedintele Lituaniei - Gitanas Nauseda, preşedintele Letoniei - Egils Levits, preşedintele Ungariei - Katalin Novak şi prim-ministrul Cehiei - Petr Fiala.