EnglishPredispoziţia investitorilor către companiile de creştere, îndeosebi din domeniul tehnologic, în detrimentul celor de tip value, a fost o tendinţă globală care s-a conturat în anul pandemic 2020. Trendul s-a văzut inclusiv în piaţa locală, unde companiile noi listate pe piaţa AeRO au fost între preferinţele investitorilor de retail încă de la primul pas în arena bursieră, acţiunile acestor companii generând, de altfel, randamente ridicate comparativ cu cele din piaţa principală.
La nivel global, companiile de tip value, adică cele care au business matur şi solid, cu o politică stabilă de dividend, au subperformat masiv în 2020 din cauza faptului că activitatea economică a fost restricţionată şi economia globală a fost sub potenţial. Astfel, s-a creat un mediu cu dobânzi foarte scăzute, ceea ce a sprijinit companiile de creştere (de tip growth) din perspectiva evaluării veniturilor viitoare.
Însă, odată cu apariţia vaccinurilor, care oferă speranţe cu privire la revenirea la normal a vieţii şi activităţii economice, companiile de tip value - din sectoare precum industrial, energetic, financiar, transporturi aeriene - au reintrat în vizorul investitorilor. Debutul ciclului economic, caracterizat de creşterea preţurilor materiilor prime, a sprijinit de asemenea avansul companiilor industriale la începutul acestui an.
Totodată, anul pandemic 2020 a influenţat într-o mare măsură comportamentul investiţional. Acum, când se conturează diferenţe privind evoluţia pandemiei Covid-19, în condiţiile în care în Statele Unite populaţia este vaccinată într-un ritm mult mai alert decât în ţările Uniunii Europene, este de aşteptat ca normalizarea să accelereze în SUA şi să întârzie în UE. Potrivit unui scenariu realizat de banca daneză Nordea, normalizarea ar urma să aibă loc în Statele Unite undeva în luna iunie, în timp ce Europa este în urmă cu câteva luni. Bineînţeles că, acest lucru, va influenţa comportamentul investiţional cel puţin în acest an şi în anul următor.
• Andre Cappon, CBM Group: "Principala tendinţă este trecerea către administrarea pasivă"
Andre Cappon, fondatorul grupului CBM din New York, consideră că principala tendinţă în lumea pieţelor de capital este trecerea dinspre administrarea activă către administrarea pasivă.
Acesta ne-a declarat: "Cred că cea mai importantă tendinţă din lumea investiţională este trecerea din ce în ce mai mult spre investiţii pasive. În toată lumea se trece către ETF-uri şi alte forme de investiţii pasive, iar investiţiile active au pierdut foarte mult. În America, acum, circa jumătate din banii existenţi în piaţa bursieră sunt în investiţii pasive. Este o mare schimbare, care nu e benefică pentru industria de asset management, pentru că se câştigă mai puţini bani".
Totuşi, fondatorul grupului CBM nu crede că formele de investiţii active vor dispărea cu totul dar, treptat, îşi vor reduce mult din importanţă.
• Daniel Lacalle: "Dobânzile scăzute vor fi cu noi pentru ceva timp"
Potrivit scenariului de bază al Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed), dobânzile la dolar sunt aşteptate să rămână în intervalul actual de 0,00-0,25% cel puţin până în 2023, ceea ce ar fi pozitiv pentru pieţele bursiere. Sigur, Fed-ul ar putea fi forţat de pieţe şi de apariţia inflaţiei să renunţe la scenariul său de bază, însă un lucru demn de menţionat este că în ultimii ani Fed-ul a devenit mai puţin îngrijorat cu privire la nivelul inflaţiei - asta şi ca urmare a lipsei inflaţiei puternice - şi din ce în ce mai îngrijorat de nivelul de ocupare al forţei de muncă. În prezent, şomajul oficial în Statele Unite este de circa 6%, iar cel luat în calcul de Fed este la 9-10%. În general, forţa de muncă este "ocupată integral" la un şomaj de circa 3-4%, nivel la care Fed-ul este posibil să înceapă majorarea dobânzilor.
Economistul spaniol Daniel Lacalle consideră că nu este exclus scenariul în care dobânda de referinţă a Fed rămâne la zero până prin 2024-2025, având în vedere că, după Marea Recesiune din 2008-2009, dobânzile au rămas aproape de zero timp de şase ani şi jumătate. Totodată, arată Lacalle, după recesiunea din 2000, care a urmat spargerii bulei companiilor de tehnologie, Fed-ului i-a luat doi ani şi jumătate să demareze ciclul de creştere a dobânzilor.
"Dobânzile zero vor fi cu noi pentru ceva timp. Nu aş elimina din calcul nici dobânzile (nominale) negative în SUA", scrie pe contul său de Twitter Daniel Lacalle.
• Industria petrolieră este în declin
La nivel de sectoare, industria petrolieră (oil&gas) este într-un relativ declin, cel puţin comparativ cu avansul companiilor din sectorul tehnologiei în general şi în particular cu cel al companiilor tehnologiilor de mediu. Un impact asupra sectorului îl au şi noile tendinţe privind criteriile de investiţii ESG (criterii privind impactul investiţiei asupra mediului - environmental, social and corporate governance) care au devenit foarte relevante în ultimii ani pentru managerii de fonduri.
Cea mai elocventă dovadă a ieşirii din preferinţele investitorilor a sectorului petrolului şi gazelor, încă vital pentru bunul-mers al societăţii, este scoaterea gigantului Exxon Mobil din componenţa indicelui bursier Dow Jones Industrial Average (DJIA) după 92 de ani. În 1928, la includerea în Dow, Exxon se numea Standard Oil of New Jersey, iar la începutul anilor 2000 Exxon era cea mai mare companie americană tranzacţionată public. În 2007, capitalizarea sa bursieră a atins peste 500 miliarde de dolari, dar a scăzut treptat de atunci. În ultimii cinci ani, acţiunile sale au coborât cu peste 30%, iar compania este evaluată la circa 236 de miliarde de dolari.
Exxon a fost înlocuită anul trecut în Dow cu producătorul de software Salesforce, pe lângă gigantul petrolier fiind înlocuite şi Pfizer şi Raytheon (cu Amgen şi Honeywell International). De menţionat că sectorul energiei reprezintă undeva la doar 2,5% din întreg indicele S&P 500, referinţa bursei americane, comparativ cu 6,84% acum cinci ani şi 10,89% acum zece ani. În acelaşi timp, sectorul tehnologic a urcat de la o pondere de 18,48% în indice, în 2010, la aproape 30% în prezent.
De menţionat şi că în Statele Unite se vorbeşte deja de reducerea producţiei de ţiţei, la doar trei ani de la proclamarea "independenţei energetice" a SUA de către fostul preşedinte Donald Trump. Reducerea producţiei ar veni ca urmare a noii strategii în nouă puncte a preşedintelui actual Joe Biden, care încă din primele zile a decis să retragă autorizaţia de finalizare a ultimei porţiuni din celebra conductă de ţiţei Keystone XL (ruta Canada-Texas) şi a adoptat o retorică dură împotriva utilizării combustibililor fosili. Administraţia americană a impus, de asemenea, un moratoriu privind acordarea de noi concesiuni petroliere pe terenuri federale, decizie care a atras procese din partea a paisprezece state americane.
• Sustenabilitatea rămâne o temă câştigătoare şi la început de 2021
Horia Braun Erdei, directorul general al Erste Asset Management, consideră că anul trecut, performanţa relativă a fondurilor de investiţii ce se bazează pe criterii de sustenabilitate - fonduri de tip Responsible sau ESG - comparativ cu fondurile agnostice faţă de această temă, a fost cu adevărat ieşită din comun. Erdei spune că sustenabilitatea rămâne o temă câştigătoare la nivel investiţional şi în 2021.
"Practic, sustenabilitatea - în special sub-tema sustenabilităţii din perspectiva schimbărilor climatice şi a protecţiei mediului - a fost una din temele câştigătoare ale anului, alături de cea a «revoluţiei adoptării tehnologiei» generate de pandemie. Chiar dacă unii detractori - din ce în ce mai puţini - ai acestei teme de investiţii vorbesc de posibilitatea unei bule speculative sau a unor evaluări exagerate ale companiilor din domeniul noilor tehnologii verzi, cert este ca începutul de an 2021 rămâne favorabil sustenabilităţii ecologice, dovadă şi supraperformanţa relativă a vehiculelor investiţionale care întrupează această temă ce e deja vizibilă cu ochiul liber. (...) Sigur că mişcarea rapidă a noii administraţii americane, de a se realătura Acordului de la Paris privind reducerea emisiilor poluante în chiar primele ore de mandat prezidenţial, a dat un semnal puternic pieţelor cu privire la seriozitatea cu care America - alături de restul lumii - priveşte riscurile generate de schimbările climatice", arată Erdei, care consideră că tehnologiile ecologice vor continua să se dezvolte mulţi ani de acum înainte.
La rândul său, Clemens Klein, manager de fonduri la Erste Asset Management, arată într-un blogpost că în 2020 sectorul tehnologiilor de mediu a preluat un rol de lider. Potrivit acestuia, anul trecut, segmentul acţiunilor din sectorul energiei solare a ocupat un loc de frunte în clasamentul randamentelor, iar perspectivele de evoluţie în sectorul tehnologiilor de mediu şi ecologice rămân puternic pozitive în acest an şi în următorii.
"Joe Biden, noul preşedinte al Statelor Unite, aduce susţinere politică multor segmente din industria de mediu, la fel şi Pactul Verde European. Focusul va fi pe teme precum mobilitatea electrică, eficienţa energetică, alimentarea cu hidrogen şi energia regenerabilă. Spre exemplu, există în momentul de faţă planuri pentru instalarea în Europa a două milioane de staţii electrice de încărcare până în anul 2025 pentru a încuraja adoptarea autovehiculelor electrice. În SUA, planul de acţiune pentru climă al noului preşedinte stabileşte obligativitatea modernizării a patru milioane de clădiri, cu accent pe iluminat, izolare termică, încălzire şi instalarea de aer condiţionat. În Europa, numărul clădirilor vechi renovate anual trebuie să se dubleze. SUA, Europa şi China vor investi cel mai mult, de ordinul a sute de miliarde de euro în următorii ani în dezvoltarea infrastructurii pentru alimentarea cu hidrogen. Şi, bineînţeles, energia regenerabilă va rămâne un subiect de importanţă decisivă pentru sectorul de mediu. Am crescut ponderea investiţiilor în temele de mai sus, tocmai pentru a valorifica măsurile politice luate", spune Klein, manager la Erste AM.
Domnia sa dă drept exemple companii precum Enphase Energy, Sunrun, Sunpower, Daqo şi Sunnova din segmentul energiei solare, companii precum Plugpower, Ceres Power, Nel ASA şi Ballard Power din sectorul producerii de celule de combustie bazate pe hidrogen, dar şi companii din sectoare de nişă precum e-mobilitate (Workhorse, Niu Technologies) şi cel al energiei eoliene (TPI Composites) care au înregistrat câştiguri substanţiale în 2020 şi debutul lui 2021.
• Din ce în ce mai multe investiţii în energie verde
Pe lângă Comisia Europeană, care a propus anul trecut aşa-numitul Green Deal european, noua administraţie americană are de asemenea în plan impulsionarea investiţiilor în energie verde, electromobilitate sau alte modalităţi de reducere a emisiilor de carbon. Potrivit informaţiilor publicate recent de New York Times, consilierii economici ai preşedintelui SUA pregătesc un nou pachet fiscal de cheltuieli de peste trei trilioane de dolari, pachet ce vizează în special stimularea economiei prin investiţii verzi şi un uriaş plan de infrastructură.
O altă tendinţă interesantă este intrarea la tranzacţionare, pe Wall Street, a apei, alături de aur, petrol şi alte materii prime şi mărfuri. Contractele futures puse la dispoziţie de grupul bursier american CME, legate de piaţa apei din California, vor permite fermierilor din statul american să-şi asigure apa necesară în caz de secetă. Interesant este că şi fondurile de hedging sau diversele autorităţi din California au acces la această piaţă.
Michael Burry, celebrul investitor american care a pariat împotriva pieţei imobiliare americane în 2007, înainte de criza financiară globală, este unul dintre pionierii investiţiilor în apă. Burry consideră că rezerva de apă a planetei este sub presiune şi că preţul apei ar urma să crească foarte mult în anii următori. El a adoptat totuşi o filozofie diferită şi a investit mai degrabă în capacităţi de producţie de bunuri alimentare în zone bogate în apă şi vânzarea lor în zone secetoase.
• Apariţia investitorilor mici şi folosirea opţiunilor
Intrarea masivă în piaţă a investitorilor de retail - impulsionaţi de ofertele cu zero comisioane - şi descoperirea opţiunilor de către aceştia a reprezentat, de asemenea, o caracteristică aparte a anului 2020. Influenţa acestor doi factori în pieţele globale este de aşteptat să rămână relevantă în acest an şi în următorii.
Credit Suisse estimează că investitorii de retail generează circa o treime din întregul volum tranzacţionat în pieţele bursiere din Statele Unite.
Andre Cappon, fondatorul CBM Group, crede că o să mai vedem episoade precum Gamestop. Acţiunile companiei Gamestop au crescut în finalul lunii ianuarie cu peste 1.000% în doar câteva zile pe fondul interesului manifestat de traderii de retail de pe subredditul WallStreetBets, care au încercat să forţeze unele fonduri de hedging să-şi acopere poziţiile short (în care se mizează pe scădere) pe care le deţineau pe Gamestop.
"Această situaţie a fost creată în pandemie. O mulţime de tineri au avut timp, au avut un computer şi au început să se amuze speculând. Cu reţelele sociale, în care este foarte uşor să amplifici un zgomot (...). Cred că o să mai avem episoade similare cu siguranţă", arată Cappon.
Potrivit Financial Times, investitorii de retail manifestă un interes foarte ridicat pentru opţiuni, instrumente financiare cu efect de levier ce oferă investitorilor posibilitatea de a paria pe creşterea sau scăderea cotaţiei unui activ financiar până la un anumit preţ.
• Investiţiile în criptomonede au luat amploare
De asemenea, criptomonedele precum Bitcoin, Ethereum sau mai nou Elrond au atras atenţia investitorilor şi în special a celor de retail, în ciuda faptului că nu există un acord general cu privire la valoarea de activ sau valoarea monetară (dacă pot sau nu să fie considerate bani) a criptomonedelor.
Această noutate tehnologică a crescut în ultimii ani, datorită perceputei sale caracteristici inovatoare şi datorită popularizării, atrăgând nume cunoscute de oameni de afaceri precum Elon Musk. Piaţa criptomonedelor a ajuns astfel, pentru scurt timp, la o capitalizare de piaţă de peste două trilioane de dolari în luna martie.
În general, specialiştii atrag atenţia investitorilor asupra volatilităţii puternice a monedelor virtuale, aspect care în schimb este considerat de unii investitori drept un lucru atractiv. Monedele virtuale au urmat un trend ascendent de la finalul anului trecut, depăşind prag după prag şi ajungând la noi maxime istorice urmate în general de corecţii sănătoase.
Opiniile specialiştilor continuă să fie împărţite, unii considerând criptomonedele doar o bulă speculativă, monede virtuale fără valoare intrinsecă, alţii drept instrumentul revoluţiei în materie de bani, iar unii atrag atenţia asupra faptului că monedele digitale sunt adesea folosite pentru spălare de bani. Cert este că unele criptomonede au început să fie văzute drept active de refugiu, asemenea aurului, iar principala preocupare a jucătorilor din piaţă este reglementarea, care poate schimba total această piaţă ultra-volatilă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
