Reporter:Anul trecut, piaţa cripto a fost zguduită de colapsul unor mari companii şi proiecte, de la stablecoin-ul TerraUSD până la exchange-ul FTX. Ce impact au avut aceste evenimente asupra industriei? Ce carenţe credeţi că au fost puse în evidenţă?
Ciprian Dobrescu: Aceste evenimente zguduitoare sunt efectul direct a lipsei reglementărilor din această industrie la nivel mondial, combinat cu interesul major pe care investitorii îl au faţă de criptomonede. Interesul la scară largă într-un activ investiţional, cum este crypto, trebuie să primească rapid atenţia şi cadrul de reglementare necesar din partea statelor şi autorităţilor de reglementare. Acest lucru a lipsit, deşi interesul pentru acest domeniu a crescut şi continuă să crească într-un ritm accelerat. Efectul acestor colapsuri este că, în sfârşit, industria intră într-un proces de reglementare care va oferi mai multă transparenţă asupra jucătorilor din industrie.
Lipsa reglementarilor a generat astfel de momente de criză de leverage şi de lichiditate în domenii similare.Criza financiară din 2008 a fost generată de un fenomen similar din domeniul financiar clasic, fiind un punct de cotitură pentru modul în care întreg sistemul bancar mondial, vechi de sute de ani, îşi calculează necesarul de lichiditate (generând şi Basel III). Industria bancară a trecut prin procese şi colapsuri similare şi încă suferă, în urma schimbărilor în comportamentul consumatorilor.
Este oarecum normal ca şi în viaţa acestei industrii tinere (crypto), să existe episoade dramatice, din care să învăţăm accelerat.
Carenţele evidenţiate de aceste colapsuri reflectă nevoia acută de a stabili cadre de lucru şi verificări suplimentare în domeniu, fiind până la urmă un sistem financiar alternativ care creşte şi se contractă în funcţie de momentul economic în care ne aflăm. A se vedea cum inflaţia mare şi efectul dobânzilor ridicate de autorităţile de reglementare creează noi dezechilibre în sistemul financiar clasic şi noi colapsuri bancare în Statele Unite. Este încă mult de lucru peste tot.
Reporter:Cum s-au resimţit aceste evenimente în rândul clienţilor dumneavoastră?
Ciprian Dobrescu: Nu am simţit un impact în modul în care clienţii se raportează la platforma Tradesilvania, noi lucrând la transparenţă şi auto-reglementare încă de la începuturile companiei. Facem acest lucru chiar dacă este atipic pentru industrie, şi cu siguranţă extrem de atipic pentru piaţa crypto din România. Investiţiile realizate cu scopul dezvoltării cadrului intern de reglementare sunt mari şi se simt pe întreg fluxul operaţional şi în relaţie cu clienţii şi partenerii.
Am simţit însă o schimbare de comportament tranzacţional, şi chiar un influx de clienţi care s-au retras din piaţa internaţională a platformelor de schimb crypto. Am simţit un interes mai mare faţă de principalele criptomonede cum sunt BTC şi ETH, o prudenţă mai mare în procesul investiţional, reflectat în sume şi număr de tranzacţii mai mici, şi un focus pe tranzacţionarea directă cu lei.
Reporter:De ani de zile se vorbeşte despre reglementarea industriei. Care este stadiul acestui demers la nivel european? Care este stadiul reglementării industriei în ţara noastră?
Ciprian Dobrescu: La nivel european avem o super reuşită le- gislativă prin aprobarea MiCA în aprilie 2023, primul act legislativ care reglementează domeniul crypto la nivelul Comunităţii Europene. Este o reuşită pentru statele membre dar şi o reuşită internaţională a Europei, care a adoptat un act general valabil pentru mai multe naţiuni şi jurisdicţii, protejând astfel investitorii într-o măsură mai mare. Aceasta acoperă atât procesul de emitere de noi criptomonede cât şi autorizarea şi funcţionarea platformelor crypto, precum şi o serie de măsuri de prevenire a spălării banilor şi combaterea terorismului. În plus, un registru comunitar va ţine evidenţa platformelor care nu sunt reglementate, astfel că poate fi o sursă de informare şi validare pentru consumator. Calendarul de implementare sugerează intrarea în efect undeva pe parcursul anului viitor.
La nivel naţional sunt demarate iniţiative, iar în ultimii ani dialogul cu autorităţile de reglementare s-a înteţit, semn că interesul şi agenda acestora în favoarea înţelegerii şi reglementării pieţei a crescut. Un exemplu bun este iniţiativa evidenţiată de StakeBorg, ce acoperă aspecte similare cu cele prezente în MiCA. Informaţia este publică, se poate identifica uşor şi pare că este cel mai ambiţios proiect de acest fel din România, având ca suporteri persoane din legislativul românesc, companii din BIG Four, dar şi comunitatea crypto.
Reporter:În lumina ultimelor evenimente, ce impact credeţi că poate să aibă o reglementare clară a domeniului?
Ciprian Dobrescu: Impactul în cadrul companiilor care nu au avut constant acest obiectiv de auto-reglementare va fi mare. Va implica efecte financiare şi o adaptare la lumea reglementată asa cum probabil nu şi-au imaginat. Efectul direct în piaţă va fi că vom asista la o posibilă curăţare, ceva ce şi autorităţile îşi doresc, noi ne dorim şi, cu siguranţă, şi investitorii îşi doresc. Foarte pe scurt: maturizarea pietei.
Efectul pozitiv, pentru companiile care vor respecta noile reguli şi se vor adapta suficient de repede, va veni din creşterea numărului de utilizatori şi atragerea unor mase noi de investitori care, până acum, nu aveau curajul să intre într-o piaţă semi-reglementată.
La nivel de client, piaţa va fi mai transparentă, comunicarea va trebui să fie mai clară, şi se va simiţi că şi proiectele crypto şi platformele de tranzacţionare au o responsabilitate faţă de utilizator. Este o protecţie care se va simţi activ şi în mod implicit. Rămân platformele descentralizate (DEX-uri) care, cel mai probabil, vor fi mai greu de înţeles şi fără responsabilitate reglementată faţă de utilizator. Rămâne de văzut cum se va rezolva şi acest subiect, în timp.
Reporter:Care ar fi, în opinia dumneavoastră, principalele provocări în calea adoptării pe scară largă a criptomonedelor?
Ciprian Dobrescu: Deşi adopţia crypto creşte într-un mod accelerat la nivel de utilizator, are nevoie de un întreg ecosistem funcţional de entităţi din lumea financiară clasică (bănci, instituţii, platforme de eCommerce etc.) pentru a se bucura de adopţie la scară largă. O industrie fără cealaltă nu există, iar asta reprezintă unul dintre cele mai mari puncte de stres pentru piaţă şi pentru consumatorul de rând.
Adopţia crypto în rândul acestor instituţii este un proces îndelungat care, deşi susţinut de noile reglementări, va dura. Să înţelegi, să accepţi şi să incluzi în fluxurile unei instituţii procese sau o întreagă industrie nouă, durează. De asemenea, nici faptul că nu s-au pregătit pentru acest moment nu ajută. Tot acest proces afectează adopţia generală şi limitează accesul unor categorii de investitori la piaţa crypto.
Reporter:Care credeti ca va fi impactul aşa numitelor Central Bank Digital Currencies (CBDC) asupra sistemului financiar clasic?
Ciprian Dobrescu: În primul rând, merită menţionat că acest aspect al evoluţiei financiare globale este considerat un standard al viitorului. Întrebarea este mai degrabă când, decât dacă se vor adopta vreodată, motiv pentru care întrebarea legată de efectele CBDC este cât se poate de validă.
Inclusiv în România, BNR a organizat pe parcursul lunii aprilie 2023 o conferinţă a cărei denumire spune tot: "Bitcoin vs CBDC-cea mai importantă decizie economică pe care naţiunile au întâlnit-o vreodată".
Băncile şi instituţiile financiare clasice, cât şi brokerii de investiţii, vor fi nevoiţi să se adapteze la blockchain şi la tehnologiile moderne de transfer a valorilor.
Implementarea CBDC va adu-ce transparenţă în tranzacţii, cât şi o mai bună prevenire a spălării banilor şi combaterea teroris- mului, problema cu care sistemul financiar clasic se luptă încă de la înfiinţare.
Reporter:Care credeţi că va fi impactul industriei cripto asupra ecosistemului financiar în ansamblu?
Ciprian Dobrescu: Industria crypto este mai transparentă şi se bazează pe o tehnologie mult mai rapidă decât tehnologia şi sistemele utilizate în lumea financiară clasică. Acesta este şi motivul pentru care anumite entităţi şi bănci din lume utilizează tehnologia blockchain în reţele private pentru operaţiuni şi jurnalizare a activităţii proprii. Adoptia crypto poate încuraja adopţia tehnologiei blockchain la nivelul acestor insituţii, ceea ce se traduce într-o mai mare transparenţă şi rapiditate tranzacţională pentru consumator.
Efectele pot fi multiple, şi sunt deja exemple în lume, de la includerea criptomonedelor în portofoliul băncilor, companiilor de investiţii, la emiterea de obligaţiuni tokenizate, la soluţii de finanţare alternativă utilizand contracte inteligente, Escrow inteligent, integrări mai facile între sisteme, etc. Toate acestea, într-un mod mai transparent şi mai ieftin pentru utilizatorul final.
Reporter:Vă mulţumesc !