SUPLIMENT CRYPTO Claudiu Cazacu, XTB România: "Un euro digital poate facilita şi ieftini considerabil plăţile"

• "Încrederea unor participanţi la piaţa criptoactivelor a fost serios zdruncinată de evenimentele anului trecut" • "Apetitul publicului pentru conceptul de metavers a fost mult sub aşteptările unor jucători din piaţă", afirmă strategul • Irina Cristescu, CEO, XTB România: "Se poate observa o corelare între volatilitatea peste reperele obişnuite şi volumele de tranzacţionare mai ridicate"

Băncile centrale pregătesc versiuni digitale ale monedelor proprii, dar decizia de a lansa sau nu efectiv un asemenea produs în Europa nu a fost luată, spune Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Conform strategului, în cadrul proiectului unei astfel de monede se studiază atât varianta de registru descentralizat cât şi varianta centralizată. "Pot apărea, astfel, dacă se merge pe prima variantă, anumite asemănări cu domeniul cripto în privinţa tehnologiei utilizate, dar conceptul este radical diferit: în spatele unui euro digital va sta întreaga autoritate a Băncii Centrale Europene, şi valoarea sa de schimb, plată, stocare de valoare ar urma

să fie echivalentă cu cea a unui euro în contul bancar actual sau în bancnotele şi monedele în circulaţie", afirmă Claudiu Cazacu.

Reporter: După o scădere severă în 2022, principalele criptomonede, Bitcoin şi Ethereum, au în acest an o mişcare de creştere. Care ar fi, în opinia dumneavoastră, motivele care explică evoluţia celor două instrumente cripto, din ultimele trei-patru luni?

Claudiu Cazacu: Creşterea de anul acesta pe piaţa de criptoactive a venit de la niveluri foarte coborâte în raport cu anii anteriori, cu scăderi de aproape 80% din vârfuri. Revenirea a început ca o corecţie după o perioadă de semi-obscuritate şi retragere a unor participanţi, penalizaţi pentru entuziasmul prea ridicat din 2021 prin pierderi dure, anul trecut. Recuperarea a fost susţinută de o tendinţă de depreciere a dolarului american şi accentuată de problemele din sectorul bancar american şi chiar şi elveţian, în luna martie.

Reporter: Anul trecut, piaţa a fost zguduită de colapsul unor mari companii şi proiecte, de la stablecoin-ul terraUSD până la exchange-ul cripto FTX. Ce impact au avut aceste evenimente asupra industriei? Ce carenţe credeţi că au fost puse în evidenţă?

Claudiu Cazacu: Încrederea unor participanţi la piaţa criptoactivelor a fost serios zdruncinată de evenimentele anului trecut, care au generat efecte în cascadă, şi au adus o diminuare a apetitului pentru risc inclusiv în alte segmente ale pieţelor de capital. Hotărârea autorităţilor din SUA, Europa şi nu numai, de a impune reglementări mai restrictive a fost întărită de pierderile aduse de căderea unor criptoactive sau a bursei FTX. Cotaţiile au suferit lovituri serioase şi probabil că nivelurile de preţ actuale ale criptoactivelor ar fi arătat altfel în lipsa acelor lovituri la adresa ecosistemului. Presiunea de reglementare este în creştere, şi acţiunile întreprinse de autorităţile din SUA sau cadrul de reglementare MiCA în Europa indică limpede direcţia de a nu tolera riscurile unor proiecte neacoperite de reguli, care au indus în trecut pierderi financiare unui număr larg de investitori de retail.

Reporter: Cum s-au resimţit aceste evenimente (turbulenţele de anul trecut şi creşterea din acest an) în rândul clienţilor dumneavoastră?

Irina Cristescu: Episoadele intense din 2022 au adus perioade de volatilitate secvenţială. Volatilitatea mai ridicată tinde să genereze un interes în creştere în rândul participanţilor. Se poate observa o corelare între volatilitatea peste reperele obişnuite şi volumele de tranzacţionare mai ridicate.

Reporter: Toate băncile centrale majore au iniţiative privind crearea unor monede digitale (Central Digital Bank Currency). Din informaţiile dumneavoastră, în ce constau aceste proiecte (cum ar urma să funcţioneze astfel de monede)?

Claudiu Cazacu: Băncile centrale pregătesc versiuni digitale ale monedelor proprii. Decizia de a lansa sau nu efectiv un asemenea produs în Europa nu a fost luată, dar se desfăşoară o muncă de pregătire a proiectului şi de a structura felul în care ar putea arăta acesta. Se studiază varianta de registru descentralizat, dar şi varianta centralizată. Pot apărea, astfel, dacă se merge pe prima variantă, anumite asemănări cu domeniul cripto în privinţa tehnologiei utilizate, dar conceptul este radical diferit: în spatele unui euro digital va sta întreaga autoritate a Băncii Centrale Europene, şi valoarea sa de schimb, plată, stocare de valoare ar urma să fie echivalentă cu cea a unui euro în contul bancar actual sau în bancnotele şi monedele în circulaţie. Un euro digital ar putea facilita şi ieftini considerabil plăţile, precum şi eficientiza operaţiuni mai complexe, de exemplu ordine de plată condiţionate, printre altele. Ar putea juca un rol în simplifica- rea operaţiunilor, "ungând" roţile comerţului european, dar şi global, permiţând o mai uşoară - dar şi gestionabilă - utilizare internaţională. Sunt în discuţie, însă, aspecte ce ţin de transparenţă sau respectarea confidenţialităţii unor operaţiuni, şi modul exact de stabilire a gradului de acces al băncilor centrale la informaţiile de plăţi vor fi parte a dezbaterii în perioada următoare.

Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, perspectivele a ceea ce în mod generic este numit Metavers? Ce oportunităţi aduce?

Claudiu Cazacu: Apetitul publicului pentru conceptul de metavers a fost mult sub aşteptările unor jucători din piaţă, în special a gigantului care şi-a schimbat numele pentru a arăta miza pe acest domeniu. Firmele din tehnologie îşi resetează aşteptările şi redimensionează investiţiile, domeniul pare a avea nevoie de o perioadă de consolidare după "corecţia" entuziasmului anterior.

Reporter: Vă mulţumesc!