SUPLIMENT CRYPTO Endi Ungureanu, Metaventis: "Metaverse-ul este o nouă iteraţie a Internetului"

Reporter:Ce este Metaventis? De ce aţi lansat platforma şi ce vă propuneţi să faceţi?

Endi Ungureanu: Metaventis este primul proiect de media 100% românesc, dedicat educaţiei NFTs & Metaverse. Am pornit la drum cu un newsletter săptămânal, gratuit, în limba română, cu ajutorul căruia traducem în cuvinte cât mai uşor de înţeles tot ce se întâmplă în ecosistem. Newsletter-ul It's NFTime e structurat în aşa fel încât în zece minute săptămânal oricine ajunge la zi cu tot ce a fost important în ultima săptămână.

Noi personal citim săptămânal 50+ Newslettere, suntem conectaţi la Twitter, canale de Discord sau de YouTube şi rezumăm tot ce contează. Începem cu un cuprins, astfel că cititorii noştri pot sări direct la ce îi interesează: ecosistemul din punct de vedere marco, ştiri importante, branduri/celebrităţi care intră în NFTs, investiţii alocate de către fonduri instituţionale către startupuri de NFTs & Metaverse, Music NFTs, Sport NFTs, un exemplu de proiect cu utilitate, un dicţionar, situaţii juridice din Web3, tool-uri pe care le putem folosi, şi, desigur, încheiem cu un meme.

După ce am observat că se adună o comunitate în jurul nostru am decis să organizăm un summit dedicat celor pasionaţi de NFT-uri şi nu numai, astfel că în luna octombrie, pe 21-22, urmează NFT Bucharest, cel mai mare eveniment pe care România l-a organizat vreodată într-o nişă a Web3. Aşteptăm 3000+ participanţi, 100+ expozanţi şi pregătim patru scene diferite, atât pentru keynotes cât şi pentru workshops sau onboarding. Am realizat deja două warm-ups extrem de bine primite în comunitate, la Bucureşti şi Cluj, cu 400+, respectiv 350+ oameni în audienţă, de la regulators, avocaţi şi contabili până la artişti, founderi, investitori, comunităţi & more.

Reporter:Care este utilitatea NFT-urilor? Puteţi detalia?

Endi Ungureanu: Utilitatea NFT-urilor nu are prea multe limitări, pentru că în funcţie de creativitatea noastră poate fi utilizată în diverse domenii. Înainte să dezvoltăm, cele mai importante două lucruri pe care NFT-urile le au sunt următoarele:

- Ownership, dovada faptului că deţii un anumit asset digital;

- Royalties, faptul că din orice vânzare secundară poţi obţine un comision pe viaţă, tu sau nepoţii nepoţilor tăi.

a) Cum am descrie puterea ownership-ului digital (care poate fi conectat la un obiect fizic), dată de NFTs? De-a lungul istoriei am fost obişnuiţi să ne bazăm pe experţi pentru a certifica dacă ceea ce deţinem sau suntem interesaţi să cumpărăm e autentic: un tablou, un manuscris, un ceas, bijuterii, diamante, şamd. Întotdeauna există aceşti terţi care certifică sau nu dacă un obiect e original sau nu. Cu ajutorul tehnologiei blockchain, nu mai e nevoie să accesăm aceşti terţi. Nu mai e nevoie să fim îngrijoraţi că cineva ne păcăleşte sau nu, nu mai e nevoie să aşteptăm până luni dimineaţa dacă e vineri seara şi expertul nu mai e la birou. Nu mai e nevoie să facem o programare pentru că expertul e prea ocupat sau în vacanţă, nu mai e nevoie să plătim extra pentru un serviciu pe care blockchain-ul, prin NFT-uri, îl certifică gratuit, deschis şi funcţional 24/24 şi cu zero riscuri de a emite o părere greşită. Şi nu mai e nevoie să stăm cu frica de a merge la un concert pentru care am cumpărat un bilet de pe piaţa secundară, că altcineva a folosit biletul (codul QR) înainte să ajungem noi să facem checkin. NFT-ul e unul singur şi ori e la noi în wallet ori la vânzător. Nu poate fi simultan în ambele portofele.

b) Cum am descrie royalties, care pot fi implementate cu ajutorul unui smart contract, pentru orice bun digital? (Care, din nou, poate fi legat de un obiect fizic, vorbind deja de ceea ce noi numim phygital). Imaginaţi-vă că nepoţii şi în viitor strănepoţii lui Picasso ar fi primit 1% din fiecare vânzare şi revânzare a oricărui tablou pictat de marele artist. Cu cât s-ar fi vândut mai scump şi de mai multe ori un tablou, cu atât acei 1% ar fi însemnat mai mult şi s-ar fi adăugat la ceilalţi de dinainte. Cum ar fi fost dacă arhitectul şef de la Casa Poporului sau cel de la Castelul Bran ori Peleş ar fi avut un contract în care se stipula că de fiecare dată când cineva va vizita superbele construcţii, 0,01% din biletele de intrare vor intra automat, printr-un smart contract, incoruptibil, într-un cont pe care arhitectul l-ar fi avut? Şi de fiecare dată s-ar fi transmis generaţiilor viitoare?

Revenind la exemple concrete şi actuale, mulţi dintre noi când auzim de NFT-uri ne gândim la poze cu maimuţe. Şi răspunsul vine rapid: dar de ce aş plăti mii şi zeci de mii de dolari pe poza aceea când pot să o downloadez direct, gratuit? Evident, nimeni nu ar plăti nici măcar un dolar în cazul ăsta. Dar, la fel ca în cazul unei poze făcute tabloului Mona Lisa, am avea doar o poză, nu originalul. Dacă ne facem o poză cu o maşină luxoasă nu înseamnă că o deţinem efectiv. La fel este şi în cazul NFT-urilor.

Acum, după ce am stabilit utilitatea NFT-urilor, în România au fost lansate câteva colecţii de NFT-uri, unele cu utilitate, dintre care o să amintim trei: Brand Minds, cea mai mare conferinţă de business din Europa Centrală şi de Est a lansat o colecţie limitată de 100 NFT-uri cu acces pe viaţă, gratuit, la eveniment.

Connect-R, unul dintre artiştii români cunoscuţi, a lansat o colecţie de NFT-uri cu ajutorul cărora a oferit pentru un număr limitat de oameni royalties (Drepturi de autor) din câteva melodii lansate de el, printre care şi celebrul hit "Eu vara nu dorm".

ICI Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, şi-a lansat propriul marketplace pentru instituţiile care vor să îşi lanseze NFT-uri, o premieră europeană din partea unei entităţi guvernamentale. Astfel, un număr de cinci instituţii din România, printre care COSR - Comitetul Olimpic şi

Sportiv Român, AGERPRES-Agenţia Naţională de Presă, Romfilatelia, Biblioteca Centrală Universitară sau David Popovici, multiplul campion mondial la înot, şi-au lansat propriile NFT-uri. Utilitatea nu este definită în momentul acesta, dar am vrut să subliniem că inclusiv statusul de collectible (obiect de colecţie) are utilitate pentru oameni. La fel cum au timbrele, manuscrisele vechi, tablourile, operele de artă, şamd.

Reporter:Care sunt, în opinia dumneavoastră, perspectivele a ceea ce în mod generic este numit Metavers?

Endi Ungureanu: În ciuda opiniei publice, Metaverse-ul este o nouă iteraţie logică a Internetului, un "next step" în această direcţie. Nu există noţiunea de mai multe Metaverse-uri, aşa cum nu există noţiunea de Internet-uri. Ceea ce se construieşte acum, public sau în spatele cortinei, sunt doar părţi a ceea ce urmează să alcătuiască Metaverse-ul, atunci când interoperabilitatea va face posibil acest lucru.

Suntem obişnuiţi să spunem că Metaverse-ul reprezintă o combinaţie între Realitatea Virtuală şi Realitatea Augmentată, dar acestea reprezintă doar vârful aisbergului.

Dacă ne gândim la Metaverse în termeni de atribute ce-l alcătuiesc, Blockchain-ul joacă un rol vital, prin faptul că duce la nivel de certitudine persistenţa şi transparenţa datelor, făcând posibil un mediu sigur pentru tot ceea ce înseamnă creativitatea artiştilor şi a creatorilor, cât şi posibilitatea de a crea o identitate digitală, persistentă, un brand ce poate fi transportat în toate colţurile Metaverse-ului.

Dacă ne gândim la economia Metaverse-ului, aici probabil lucrurile devin mai complicate, pentru că aici se va da lupta pentru cine deţine puterea în economia ce se preconizează a fi una dintre cele mai mari din lume. Capacitatea de a capta atenţia a sute de milioane de persoane, de a pune la dispoziţie produse digitale, campanii de marketing şi, nu în ultimul rând, utilitate şi entertainment, va genera o cursă acerbă spre cine va deţine puterea în ceea ce priveşte setarea direcţiei de creştere şi scalare a întregului Metaverse.

Reporter:Ce oportunităţi aduce?

Endi Ungureanu: Trăim într-o societate în care majoritatea oamenilor simt nevoia, din ce în ce mai mult, de a se desprinde, uşor, uşor, de realitatea din viaţa de zi cu zi şi a se "proiecta" într-o realitate virtuală, unde îşi pot crea o identitate aşa cum îşi doresc. Pentru mulţi utilizatori, asta va însemna Metaverse-ul.

Va fi nevoie de o reglementare adecvată în ceea ce priveşte comportamentul, principiile şi valorile. Practic, creăm o nouă lume. În baza acestei noi lumi, aplicabilitatea economică nu are limite: marketing, utilitate, digital and phygital goods, imersive gaming, entertainment şi multe altele.

Cei de la Statista oferă trei scenarii în ceea ce priveşte evoluţia economiei Metaverse-ului în 2030:

- conservativ: 1,9 trilioane de dolari americani;

- moderat: 3,1 trilioane de dolari americani;

- optimist: 4,4 trilioane de dolari americani.

Cifrele reprezintă procente din economia digitală ce se vor îndrepta în această direcţie: 15%, 25% şi, respectiv, 35%.

Avem şapte ani, o tehnologie emergentă, teste pentru 6G în ceea ce priveşte viteza internetului necesară pentru o infrastructură gigant, inteligenţa artificială ce urcă exponenţial. Rămâne de văzut ce se va întâmpla. Ne vedem în şapte ani.

Reporter:Care credeţi că sunt principalele domenii în care tehnologia blockchain va avea un impact major? Puteţi detalia?

Endi Ungureanu: Sunt foarte multe exemple de domenii în care tehnologia blockchain are deja un impact major. Fiind în diferite stadii de dezvoltare şi adopţie, potenţialul său este în continuă expansiune.

Concret, printre exemple amintim:

Finanţe şi servicii bancare: Blockchain-ul a revoluţionat industria financiară, permiţând transferuri de bani rapide şi ieftine la nivel global, eliminând intermediarii şi reducând riscurile de fraudă. Având în vedere că atât la nivelul Uniunii Europene-prin MiCA, cât şi la nivel global (în El Salvador de exemplu Bitcoin este legal tender-monedă oficială de schimb) şi în alte ţări există legislaţie în curs de implementare, tehnologia Blockchain este foarte serios luată în seamă.

Supply chain şi logistică: Blockchain-ul oferă o soluţie de încredere pentru monitorizarea şi urmărirea produselor pe întregul lanţ de aprovizionare. Acest lucru ajută la prevenirea falsificărilor şi la îmbunătăţirea transparenţei şi eficienţei în domeniul logistic.

Sănătate: Tehnologia blockchain poate fi utilizată pentru securizarea şi partajarea informaţiilor medicale, asigurând confidenţialitatea şi acurateţea datelor pacienţilor. De asemenea, poate facilita procesul de validare şi urmărire a medicamentelor şi dispozitivelor medicale.

Imobiliare: Blockchain-ul poate asigura tranzacţii imobiliare mai rapide şi mai sigure, prin eliminarea intermediarilor şi înregistrarea transparentă a proprietăţii. De asemenea, poate facilita tranzacţiile cu proprietatea intelectuală şi gestiunea drepturilor de autor.

Vot electronic: Tehnologia block-chain poate oferi un sistem de vot sigur, transparent şi rezistent la fraudă. Prin înregistrarea tranzacţiilor de vot într-un registru distribuit, se poate asigura verificabilitatea şi corectitudinea rezultatelor electorale. Sunt ţări în care se votează deja online de mai mulţi ani, iar Coreea de Sud e prima ţară care deja va organiza alegeri cu ajutorul tehnologiei blockchain. Şi India se pregăteşte de acelaşi proces.

Energia regenerabilă: Blockchain-ul poate facilita tranzacţii peer-to-peer de energie regenerabilă între producătorii şi consumatorii direcţi, eliminând intermediarii şi reducând costurile şi emisiile de carbon.

Asigurări: Tehnologia blockchain poate simplifica procesele de gestionare a poliţelor de asigurare, de la încheierea contractelor şi verificarea validităţii acestora până la despăgubiri şi revendicări, asigurând transparenţă şi eliminând riscul de fraude.

Majoritatea se bazează pe transparenţă, sau, pe scurt, pe încrederea oferită de un sistem descentralizat, deţinut de nimeni şi de toată lumea în acelaşi timp.

Reporter:Vă mulţumesc!