SUPLIMENT "PIEŢELE DE CAPITAL ÎN VREMURI DE RĂZBOI" Investiţiile bursiere - între pandemie şi tensiunile geopolitice

• Bogdan Maioreanu: "Este posibil ca anul acesta investitorii să caute sectoare cu o evaluare mai mică şi cu o bună perspectivă de creştere"

Investitorii ar trebui să-şi diversifice portofoliile pentru a se proteja de şocurile generate de creşterea preţurilor energiei, a inflaţiei sau de creşterea ratelor dobânzilor, este de părere Bogdan Maioreanu, analist de piaţă la platforma socială de tranzacţionare şi investiţii eToro.

Analistul ne-a spus: "Atunci când îşi evaluează portofoliile, investitorii trebuie să ia în considerare şi orizontul de timp avut în vedere. Dacă analizează activele pe termen scurt, investitorii ar trebui să încerce să evalueze şi modul în care inflaţia ridicată va afecta produsele sau serviciile oferite de o anumită companie, cum este afectată compania de ratele dobânzilor bancare în creştere, dacă o companie are nevoie de finanţare pentru a-şi desfăşura activităţile, dacă are un flux de numerar stabil, pentru a menţiona doar câteva aspecte care trebuie urmărite. Numai după ce au o imagine mai clară, ar trebui să înceapă investiţiile cu bani reali".

Conform reprezentantului platformei de tranzacţionare, este posibil ca anul acesta investitorii să caute sectoare cu o evaluare mai mică şi cu o bună perspectivă de creştere, cum ar fi materiile prime (XLE) şi sectorul financiar (XLF). "De asemenea, «Big tech» (@BigTech), companiile din domeniul tehnologiei cu fluxuri de numerar solide şi sectoarele defensive din domeniul sănătăţii (XLV), unde evaluările s-au îmbunătăţit, iar ce e mai rău în ceea ce priveşte creşterea ratelor dobânzilor şi a randamentelor obligaţiunilor a fost luat în calcul de către piaţă", spune analistul eToro.

• "Investitorii s-au obişnuit cu companiile de tip «growth», astfel încât unii au uitat de puterea dividendelor compuse şi de răscumpărările de acţiuni", afirmă Bogdan Maioreanu

Pe de altă parte, investitorii s-au obişnuit cu companiile de tip "growth", astfel încât unii au uitat de puterea dividendelor compuse şi de răscumpărările de acţiuni, două motoare "de a face bani în timp ce dormi" trecute cu vederea, atrage atenţia analistul eToro.

"Dividendele reprezintă 40% din randamentele pe termen lung în SUA şi chiar mai mult în alte ţări. Companiile care îşi răscumpără acţiunile sunt cel mai mare cumpărător de acţiuni din Statele Unite în acest moment. Ambele se află la niveluri record şi sunt pregătite să crească şi mai mult", conform reprezentantului platformei de tranzacţionare.

Există portofolii inteligente ce se bazează pe companii plătitoare de dividende sau companii de utilităţi, care sunt coşuri de active deja diversificate ce pot fi accesate de investitori, alături de ETF-uri, spune Bogdan Maioreanu, adăugând: "Aceste investiţii compuse pot fi o completare atractivă a acţiunilor ciclice, axate pe valoare".

Andre Cappon, fondatorul grupului de consultanţă CBM din New York, Statele Unite, spune că în investiţii există o regulă simplă de alocare a activelor: o sută minus vârsta.

"Dacă cineva are 20 de ani, trebuie să fie 20% în obligaţiuni şi 80% în acţiuni. Pe măsură ce înaintează în vârstă, ponderea acţiunilor în portofoliu scade. Este o regulă universală care încă funcţionează (...). Dar, trebuie să se ţină cont şi de impozitul pe câştigul de capital. În Statele Unite este 25%, aşa că la vânzare se pierde imediat 25% din câştigul acumulat", ne-a spus Andre Cappon.

În ţara noastră, în prezent impozitul pe câştigul de capital este de 10%, dar conform unui proiect de lege este posibil ca impozitul să se reducă la 1% sau 3%, în funcţie de perioada de deţinere.

• Radu Puiu: "O problemă cu care se confruntă mulţi investitori este legată de falsa impresie că portofoliul lor este diversificat"

Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaţionale, are în esenţă trei sfaturi legate de construirea unui portofoliu, pe care le poate oferi investitorilor în contextul actual, deşi ele se aplică indiferent de mediul dintr-un anumit moment.

"Păstrează nişte numerar (lichiditate), pentru a putea profita de oportunităţile ce apar în piaţă în momentul unor vânzări. Companii importante se pot găsi la «discount».

Cumpără acţiuni, nu obligaţiuni. Deşi pe termen scurt, randamentul ar putea fi inferior obligaţiunilor în perioade tulburi, acţiunile oferă performanţe mai bune pe termen mai lung.

Diversifică. Cumpără instrumente cu expunere pe sectoare cu capitalizare mică, medie, mare şi internaţionale pentru a reduce cât mai mult expunerea", ne-a transmis Radu Puiu.

Analistul XTB spune că, în acest început de an, investitorii şi-au mutat capitalul departe de companiile tehnologice, bazate pe creştere, spre cele din categoria valorii sau acţiuni considerate subevaluate. De asemenea, băncile prognozează acum o creştere mai lentă în lunile următoare. Totuşi, aceşti factori creează un val de volatilitate nemaiîntâlnit de la începutul pandemiei.

"Majoritatea investitorilor cunosc beneficiile diversificării. Împărţirea banilor în industrii, sectoare largi sau din diferite ţări ajută la reducerea riscului specific dintr-o anumită zonă. Pe o piaţă volatilă, pierderile pot fi şi mai puţin previzibile. Însă, o problemă cu care se confruntă mulţi investitori este legată de o falsă impresie că portofoliul lor este diversificat, dar, în realitate, sunt supraexpuşi pe anumite sectoare. De exemplu, cazul indicelui american S&P 500 poate fi extrem de util. În cazul lui, ponderile companiilor sunt date în funcţie de capitalizarea pieţei. Adică nu există nicio funcţie de reechilibrare încorporată în indice. Atunci când acţiunile cresc în preţ, prin definiţie, obţin o pondere mai mare în compoziţia indicelui. Această situaţie poate duce la supraexpunere pe anumite domenii, de exemplu pe cel tehnologic în cazul S&P 500, deşi acesta nu este un indice specializat pe acest sector", ne-a transmis Radu Puiu.

• "Majorarea ratelor nu afectează toate sectoarele în mod egal", spune Radu Puiu

Conform analistului, ratele de dobândă mai mari îi pot stimula pe investitori să vândă active şi să marcheze o parte din profituri, mai ales în vremuri ca cele din prezent, când venim după mai mulţi ani de randamente procentuale de două cifre.

"Este de reţinut faptul că majorarea ratelor nu afectează toate sectoarele în mod egal. De fapt, ele pot ajuta anumite sectoare, cum ar fi sectorul financiar, unde dobânzile mai ridicate se transpun în marje mai mari. Pe de altă parte, ridicarea ratelor tinde să afecteze acţiunile de creştere, cum ar fi startup-urile tehnologice", spune Radu Puiu, adăugând: "Pe pieţele incerte, investitorii tind să caute companii stabile, cum ar fi cele din domeniul materiilor prime sau chiar firme de tehnologie consacrate. Aceste companii tind să plătească dividende, care asigură un flux de numerar chiar dacă preţul acţiunilor scade. Companiile cu o creştere mare îşi concentrează de obicei capitalul către extinderea afacerii şi au tendinţa de a pierde numerar, astfel încât costurile mari de împrumut le pot afecta perspectivele de dezvoltare".

• Richard Bernstein: "Ne aflăm în fazele incipiente ale unei schimbări de paradigmă, ce pare să favorizeze activele pro-inflaţie"

Richard Bernstein, fondatorul firmei de investiţii Richard Bernstein Advisors, crede că ne aflăm la începutul unei noi paradigme investiţionale. Într-un articol publicat la începutul lunii trecute în Advisor Perspectives, Bernstein observă că, în 2010, investitorii au extrapolat performanţele anterioare ale pieţelor emergente, considerând în acest mod că nucleul unui portofoliu de acţiuni trebuia să fie compus din titluri ale unor astfel de pieţe. Dar, condiţiile macroeconomice se schimbaseră, astfel că de atunci până în prezent, Nasdaq a avut un randament anual de 17%, faţă de numai 3% în pieţele emergente.

Acum, investitorii par din nou să îşi construiască portfoliile pe baza performanţelor anterioare, chiar dacă s-ar putea să ne aflăm în fazele incipiente ale unei schimbări de paradigmă, ce pare să favorizeze activele "pro-inflaţie", spune Bernstein.

În opinia sa, "noua paradigmă" se referă la reducerea globalizării şi inflaţie.

"Primul indiciu că globalizarea începe să se contracte a fost legat de incertitudinea privind tarifele şi reglementările comerciale ale SUA, iar astăzi, combinaţia dintre întreruperile lanţurilor globale de aprovizionare şi războiul dintre Rusia şi Ucraina accentuează contracţia", spune Bernstein. "Economiştii au afirmat adesea că Statele Unite au importat «deflaţie», deoarece preţurile din import creşteau mai lent decât Indicele Preţurilor de Consum din SUA".

Acum, deficitul comercial al Statelor Unite continuă să crească, dar preţurile de import cresc mai repede decât cele din economia americană, ceea ce înseamnă că SUA importă inflaţie - o diferenţă majoră faţă de tendinţele ultimului deceniu.

"O nouă paradigmă a economiei globale necesită o nouă paradigmă a investiţiilor. Considerăm că tema predominantă va fi îndepărtarea de active cu durată lungă, adică acele active pentru care evaluările sunt puternic dependente de dobânzi scăzute pe termen lung. Acestea includ teme legate de creştere, tehnologie, criptomonede, imobiliare rezidenţiale sau active cu venituri fixe pe termen lung", scrie Bernstein.

Astfel de active cotinuă să domine în mod disproporţionat portofoliile majorităţii investitorilor, spune fondatorul firmei de investiţii, în ciuda faptului că schimbările macroeconomice cresc puternic riscul intrării într-o perioadă cu dobânzi ridicate pe termen lung.

"Performanţa unor sectoare precum tehnologia sau comunicaţiile depinde în mare măsură de ratele dobânzilor pe termen lung, datorită orizontului îndelungat de timp inclus în evaluările acestor acţiuni. Pe de altă parte, sectoare precum energia sau materialele tind să aibă o performanţă superioară în perioade cu inflaţie şi dobânzi ridicate, deoarece afacerile lor se consoli­dează în perioadele în care ratele dobânzilor cresc", este de părere Bernstein.