Surse: Foşti directori ai Băncii Italiei şi "UniCredit", investigaţi în Italia

Doi foşti directori ai Băncii Italiei şi şeful "UniCredit", cea mai mare bancă din această ţară, Federico Ghizzoni, se numără între 62 de persoane investigate pentru nivelul prea ridicat al dobânzilor la creditele acordate companiilor, a declarat o sursă din poliţie, citată de Reuters.

Sursa a arătat că investigaţia se referă la patru bănci care au aplicat dobânzi pentru credite pentru firme care nu respectă legislaţia din Italia anti-camătă, conform Mediafax.

Băncile respective sunt "UniCredit", "Banca Monte dei Paschi di Siena", "Banca Nazionale del Lavoro" (BNL) şi "Banca Popolare di Bari".

Între persoanele investigate se află şi fostul director general al "UniCredit" şi actual preşedinte al "Monte Paschi", Alessandro Profumo.

De asemenea, sunt anchetaţi un fost director general al Băncii Italiei, Fabrizio Saccomanni, care a fost ministru al Economiei în guvernul condus de Enrico Letta, şi fostul director pentru disciplină din instituţie, Anna Maria Tarantola.

Reprezentanţii "UniCredit", "Monte Paschi", BNL, "Banca Popolare di Bari" şi ai Băncii Italiei nu au fost disponibili pentru comentarii.

• Răsvan Radu, "UniCredit Ţiriac Bank": Sistemul bancar românesc se va comprima la 30 de bănci, în 2019

România ar putea intra în zona euro în 2019 cu 30 de bănci în sistem, chiar jucători diferiţi de cei actuali, situaţia fiind dependentă de scenariul de creştere economică luat în calcul, apreciază CEO-ul "UniCredit Ţiriac Bank", Răsvan Radu, care vede necesar un avans al PIB de minim 5% pe an.

"Pentru 2019, când se estimează că România va intra în zona euro, dacă mergem pe un scenariu de creştere economică de 5% anuală, numărul de bănci nu va fi semnificativ diferit faţă de prezent. Va fi mai redus, probabil în jur de 30 de bănci, nu neapărat aceleaşi, dar ca număr nu vor fi diferenţe atât de mari", a declarat Răsvan Radu, citat de Mediafax.

Domnia sa a arătat că situaţia din sectorul bancar va depinde foarte mult de scenariul de creştere economică până la intrarea în zona euro.

Astfel, pe un scenariu de creştere economică de 5%, se va înregistra o creştere a activelor bancare, însă pe un avans PIB de doar 1% activele vor consemna un recul, pe fondul scoaterii creditelor neperformante din bilanţurile băncilor.

"O creştere economică de sub 2% poate fi un scenariu prost pentru România pentru că nu ar permite convergenţa şi nici dezvoltarea economiei şi a pieţei bancare. (...) Nu ştiu dacă vom intra în zona euro în 2019 şi nici la ce curs, dar cred că ar fi bine pentru România să intre în 2019, din punct de vedere strategic, după cum a fost bine să intre în Uniunea Europeană şi după cum ar fi bine să acceadă la uniunea bancară", a concluzionat şeful "UniCredit".