Surse: Producţia de petrol a Rusiei - peste 480 de milioane de tone în 2023

Producţia de petrol a Rusiei este pe cale să depăşească 480 de milioane de tone în acest an, respectiv aproximativ 9,6 milioane de barili pe zi (bpd), conform unei surse din Guvernul de la Moscova, citată de Reuters.

Această cifră, care exclude producţia de condensat de gaze, este conformă cu promisiunea anterioară a Rusiei de a-şi reduce producţia cu 500.000 de barili pe zi, la 9,5 milioane bpd începând din luna martie, până la finele anului, potrivit calculelor Rusiei şi sursei citate.

"Dacă extrapolăm pentru întregul an, producţia va fi de 480 de milioane de tone", a precizat sursa.

Ministerul Energiei de la Moscova nu a răspuns solicitărilor Reuters de comentarii pe marginea celor declarate de sursa guvernamentală.

În 2022, producţia de ţiţei şi condensat de gaze a Rusiei a totalizat 535 de milioane de tone (10,7 milioane bpd). Condensatul de gaze este exclus din cotele de producţie utilizate de grupul OPEC+ pentru Rusia.

Potrivit sursei citate de Reuters, producţia de ţiţei şi condensat de gaze a Rusiei ar putea ajunge la 520 de milioane de tone (10,4 milioane bpd) în acest an, dacă este luată în calcul şi o cantitate de condensat de aproximativ 40 de milioane de tone. Cifra este semnificativ mai mare decât prognozele oficiale ale Moscovei, potrivit cărora, în 2023, producţia de ţiţei şi condensat de gaze a Rusiei ar urma să se situeze între 490 şi 500 de milioane de tone (9,8 - 10 milioane bpd).

"Cererea de petrol a Rusiei s-a stabilizat în mare parte după şocul iniţial de la debutul războiului", susţin analiştii băncii JPMorgan Chase & Co., adăugând: "Credem că cererea aproape a revenit la nivelul la care era înainte de conflictul militar".

Conform acestora, producţia combinată de hidrocarburi a Rusiei (ţiţei şi condensat) a fost de 10,8 milioane bpd în luna martie, în scădere cu 250.000 de bpd comparativ cu februarie.

• Producţia de petrol a Rusiei a scăzut în aprilie

Producţia de petrol a Rusiei a scăzut în luna aprilie, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Însă, între timp, Rusia a reuşit să îşi vândă cu succes petrolul în China şi India, potrivit Reuters. Cu toate acestea, ca să susţină preţul ţiţeiului, Moscova a decis să îşi reducă producţia de petrol cu 500.000 de bpd până la finele anului.

Rusia, al doilea mare exportator de ţiţei după Arabia Saudită, a oprit sau întârziat publicarea unor date oficiale privind sectorul energiei, inclusiv date cu privire la producţia şi exporturile.

"Lipsa datelor oficiale transparente din partea unuia dintre cei mai mari producători mondiali de petrol face şi mai dificilă monitorizarea ofertei globale şi analiza pieţelor", conchide JPMorgan.

• EY: România, Ungaria şi Cehia - cele mai afectate economii europene în cazul unei noi scumpiri bruşte a energiei

Europa este mai vulnerabilă la o nouă creştere a preţurilor energiei decât alte economii majore, în special SUA, iar în cazul unei noi creşteri bruşte a costurilor energiei, economiile europene cele mai afectate ar fi România, Ungaria şi Cehia, arată analiza EY European Economic Outlook.

"Turbulenţele recente din sistemul bancar, începând cu falimentele unor bănci americane, reprezintă un nou motiv de îngrijorare. Tensiunile financiare ar putea face ca băncile să fie şi mai reticente în acordarea de împrumuturi", precizează cercetarea.

În scenariul simplificat luat în calcul, turbulenţele bancare vor fi ţinute sub control, fără un impact semnificativ asupra economiei europene. Cu toate acestea, sentimentul de volatilitate din piaţă ar putea continua, notează Agerpres.

Într-un scenariu alternativ, în care s-ar presupune că actualele turbulenţe conduc la o înăsprire suplimentară a condiţiilor de creditare (o treime din cea din timpul crizei financiare mondiale), până în 2025, PIB-ul din zona euro ar fi cu aproape 2% mai mic decât în scenariul simplificat.

Totodată, nivelurile ridicate ale datoriei sporesc vulnerabilitatea, în special a pieţelor emergente şi a economiilor în curs de dezvoltare, la eventualele turbulenţe de pe pieţele financiare. De asemenea, acestea limitează capacitatea fiscală de a compensa noi şocuri negative şi impactul acestora asupra gospodăriilor şi companiilor.

Analiza precizează: "Creşterea economică a zonei euro a surprins pe plus, pe fondul unei stagnări a PIB-ului în T4 2022 şi a unei creşteri modeste în T1 2023, infirmând aşteptările pentru o recesiune iminentă. Inflaţia şi-a depăşit punctul de vârf (10,6% în octombrie 2022) şi a început să încetinească, determinată de scăderea preţurilor la energie şi de efectele acesteia. În trimestrele următoare, scăderea inflaţiei va reduce presiunea asupra consumatorilor. Creşterea salariilor reale, după ce a atins un minim de -4,9% în T3 2022, se accelerează şi se aşteaptă să devină pozitivă în T4 2023. În pofida tensiunilor bancare care au afectat pieţele financiare în luna martie 2023, datele recente sugerează că tensiunile financiare au avut până acum o influenţă redusă asupra consumatorilor şi companiilor".

Potrivit sursei citate, pieţele cu o forţă de muncă rezilientă continuă să susţină veniturile consumatorilor, iar redeschiderea Chinei a contribuit la redresarea cererii la nivel global. Prin urmare, se aşteaptă ca majoritatea economiilor europene să evite contracţia PIB-ului în 2023.

"Prelungirea perioadei cu preţuri ridicate ale energiei şi inflaţie, la care se adaugă înăsprirea politicii monetare, vor continua să afecteze consumul casnic şi creşterea economică", mai arată cercetarea, adăugând: "Într-un scenariu simplificat, care ia în calcul calmarea recentelor turbulenţe din sectorul financiar, creşterea PIB-ului din zona euro ar urma să scadă de la 3,5% în 2022, la 0,7% în acest an şi apoi să ajungă la 1,3% în 2024 şi la 1,9% în 2025. Prin urmare, este de aşteptat o creştere mai lentă decât media de 1,9% înregistrată în perioada 2014-2019, înainte de pandemie. Evoluţia economiilor europene va rămâne cu mult sub tendinţele ante-Covid, influenţată atât de efectele negative pe termen lung ale pandemiei, cât şi de cele ale războiului din Ucraina".

În ciuda scăderii preţurilor energiei, inflaţia ridicată se poate dovedi persistentă. Astfel, tendinţa de descreştere a inflaţiei ar putea fi contrabalansată de o creştere puternică şi susţinută a salariilor, care s-a accelerat în zona euro. Încetinirea economică a provocat o oarecare atenuare a cererii de forţă de muncă, dar pieţele forţei de muncă rămân mult mai restrânse decât înainte de pandemie.

În plus, creşterile anterioare ale Indicelui preţurilor de producţie pentru bunuri de bază în Europa au fost doar parţial transferate către consumatori. În consecinţă, este posibil ca inflaţia Indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) al bunurilor de bază (cu excepţia componentelor volatile privind energia şi alimentele) să nu scadă atât de rapid pe cât ar putea anticipa unii, din cauza scăderii inflaţiei Indicelui preţurilor de producţie.

De asemenea, există puţine semne de diminuare a presiunilor asupra preţurilor în sectorul serviciilor, deşi acestea nu se mai intensifică.

"Riscul unei inflaţii persistente pare să fie confirmat de datele recente care indică o inflaţie de bază mai mare decât se aştepta, care nu a atins încă punctul de vârf în multe din ţările europene. Prin urmare, presiunile asociate asupra preţurilor se dovedesc a fi mai persistente, în special în condiţiile în care pieţele forţei de muncă sunt contractate în multe economii", precizează autorii studiului.

Deşi se prognozează că inflaţia în Europa va scădea relativ repede în cursul anului 2023, în termeni de medie anuală, aceasta rămâne ridicată. În zona euro, inflaţia va ajunge la 6,1%, iar unele ţări din Europa Centrală şi de Est, în special Ungaria, Cehia, Polonia şi Slovacia vor continua să înregistreze o inflaţie de două cifre în 2023.

Totodată, persistenţa inflaţiei semnalează că ratele băncilor centrale ar putea rămâne la un nivel ridicat pentru mai mult timp.

În zona euro, inflaţia ar trebui să atingă ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) de 2% în a doua jumătate a anului 2024, dar inflaţia de bază ar putea rămâne mai ridicată până în a doua jumătate a anului 2025. Pentru multe din ţările UE, creşterea preţurilor va rămâne peste ţintele băncilor centrale până în 2025, iar pentru unele chiar pentru mai mult timp.

BCE va menţine o abordare dependentă de date şi, din cauza incertitudinii crescute ca urmare a recentelor turbulenţe din sectorul financiar asupra condiţiilor de creditare, se va abţine să furnizeze recomandări în privinţa ratei dobânzii. Cu toate acestea, având în vedere că inflaţia de bază din zona euro a atins recent un nou record, iar pieţele forţei de muncă rămân foarte puternice, EY estimează că majoritatea factorilor de decizie ai BCE vor considera justificate noi majorări ale ratelor dobânzilor. Este de aşteptat ca rata dobânzii la depozite a BCE să fie majorată cu încă 75 de puncte de bază, până la 3,75%.

În urma ultimei majorări a ratei (cu 25 de puncte de bază, până la intervalul 4,75-5%), Fed a devenit semnificativ mai pesimistă ca urmare a turbulenţelor din sectorul bancar american. Cu toate acestea, o altă majorare de 25 de puncte de bază, în mai 2023, pare probabilă şi se aşteaptă, de asemenea, ca Banca Angliei să majoreze încă o dată rata de bază, până la un vârf de 4,50%.

Perspectivele economice pentru 2023 s-au îmbunătăţit, dar balanţa riscurilor înclină spre declin. Printre principalii factori de risc sunt inflaţia, care se dovedeşte persistentă şi piaţa puternică a forţei de muncă, care continuă să fie o sursă majoră pentru riscul de creştere a perspectivelor de inflaţie.

Un alt factor de risc este reprezentat de tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, care continuă să reprezinte un risc-cheie şi, dacă se intensifică, ar putea duce la mai multe creşteri ale preţurilor la energie şi alimente (în special dacă iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră nu este reînnoită), ceea ce ar împinge inflaţia pe o traiectorie ascendentă.

Pe de altă parte, redeschiderea Chinei, deşi va atenua blocajele de aprovizionare şi va sprijini creşterea globală, va spori presiunile asupra preţurilor prin creşterea cererii de produse energetice, în special de gaze naturale.

"Potenţialele condiţii meteorologice dure ar putea exacerba dezechilibrele de pe pieţele energetice, în special înaintea iernii 2023-2024. Decizia membrilor OPEC+, din 2 aprilie 2023, de a reduce producţia de petrol nu face decât să sporească îngrijorările tot mai mari legate de preţurile energiei şi de perspectivele economice", conchid autorii studiului.