Sursele de finanţare ale pos-turilor de televiziune şi radio private din ţara noastră sînt un mister - aceasta a fost concluzia unei dezbateri organizată ieri de Open Society Institute şi Centrul pentru Jurnalism Independent. Dezbaterea a fost prilejuită de lansarea raportului de monitorizare "Televiziunea în Europa: reglementări, politici şi independenţă", şi a încercat să surprindă principalele trăsături ale audio-vizualului românesc.
Prezent la dezbatere, excelenţa sa, domnul Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că informaţia este controlată de cîteva grupuri mari de presă. În opinia domnului Scheele, interesele financiare interferează cu politica editorială. În felul acesta se instalează autocenzura iar calitatea programelor scade. Raportul de monitorizare constată chiar tendinţa programelor de a deveni tot mai tabloide şi uneori triviale.
Jonathan Scheele a subliniat şi lipsa ofertei destinată populaţiei rurale, care nu prezintă interes financiar pentru operatorii mass-media. În opinia sa, cei care investesc în acest domeniu ar trebui să înţeleagă că au şi o mare responsabilitate socială.
Mai optimist cu privire la situaţia mass-media din ţara noas-tră s-a declarat excelenţa sa domnul Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii în România. El observă o evoluţie în ultimii ani în ce priveşte calitatea programelor din audio-vizual şi se declară mulţumit de felul în care a fost reglementată publicitatea guvernamentală.
Îngrijorarea sa vizează aceleaşi probleme: tendinţa constituirii unor imperii mediatice si situaţia din provincie.
Raportul de monitorizare mai sus menţionat prevede un număr de recomandări pentru ţara noastră. Una dintre cele mai importante priveşte dialogul dintre Consiliul Naţional al Audiovizualului şi părţile interesate, inclusiv consultări cu Parlamentul. Pentru asigurarea transparenţei este necesară dezvăluirea identităţii acţionarilor din mass-media precum şi a surselor de finanţare - consideră autorii.
Raportul se referă şi la serviciile publice de radio şi televiziune, principala recomandare fiind amendarea legii SRR şi SRTV pentru a asigura independenţa şi eficienţa celor două instituţii.
Pe marginea acestei probleme, doamna Raluca Turcan, deputat, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, a declarat că propunerea legislativă de modificare a cadrului de funcţionare a SRR şi SRTV nu are susţinere politică. Cu toate că majoritatea în Parlament o are actuala coaliţie de guvernămînt, doamna Turcan consideră că "s-a creat o altă majoritate parlamentară" în legătură cu acest proiect.
• Radio şi televiziunea - maşini de spălat bani
Raportul de monitorizare "Televiziunea în Europa: reglementări, politici şi independenţă" a prilejuit o dezbatere despre sursele de finanţare ale posturilor de radio şi televiziune. Concluzia: supravieţuirea audio-vizualului este inexplicabilă!
Suma totală încasată din publicitate de instituţiile din audiovizual se ridică la 140 de milioane de euro. Din dis-cuţii a rezultat că veniturile necesare funcţionării unei televiziuni cu acoperire naţională sînt de aproximativ 18 milioane de euro.
Ţara noastră se poate mîndri, însă, cu foarte multă presă. Numai televiziuni cu acoperire naţională sînt zece - de aici ar rezulta că au nevoie de peste 180 milioane de euro pe an. La acestea se adaugă televiziunile locale - sînt 150 în funcţiune. Mai punem la socoteală şi posturile de radio? Sînt 416 posturi de radio care emit la nivel local. Şi toate aceste instituţii media ar trebui, teoretic, să trăiască din doar 140 milioane de euro, cît este piaţa reclamei...
Este imposibil ca toate televiziunile şi radiourile din ţară să funcţioneze în mod legal doar din banii încasaţi din publicitate. Cum, totuşi, emit, înseamnă că fie nu-şi declară veniturile, fie nu-şi declară costurile, fie că nu declară realitatea nici a veniturilor nici a cheltuielilor! Este o situaţie care se traduce în muncă la negru, evaziune fiscală, finanţare mascată însoţită de reclamă mascată. Într-un cuvînt, instituţiile media sînt maşini de spălat bani!