Süddeutsche Zeitung: Creditorii refuză plata unei tranşe din noul împrumut acordat Greciei

După o perioadă de relativă uitare, situaţia din Grecia revine în atenţia pieţelor, pe fondul refuzului creditorilor internaţionali de a plăti o tranşă de 2 miliarde de euro către Atena, conform unui articol din Süddeutsche Zeitung.

O sursă europeană a declarat pentru cotidianul german că transferul banilor se va realiza, probabil, luna viitoare, în condiţiile în care guvernul Tsipras nu a respectat planul de reformă convenit cu autorităţile europene.

Doar pentru 14 dintre cele 48 de "repere fundamentale" incluse în program au fost stabilite modalităţile de acţiune, după cum mai scrie SZ.

Una dintre cele mai mari probleme ale guvernului elen o reprezintă sistemul bancar, unde se înregistrează restanţe pentru circa 320.000 de credite ipotecare. Creditorii internaţionali doresc relaxarea reglementărilor actuale, care protejează locuinţa de reşedinţă a debitorilor ipotecari împotriva executării silite.

Premierul Alexis Tsipras a declarat zilele trecute că nu va permite "evacuarea în masă" a debitorilor, după cum mai scrie SZ.

În aceste condiţii, negocierile de săptămâna trecută dintre Atena şi reprezentanţii Comisiei Europene, BCE, Mecanismul European de Stabilitate (MES) şi FMI s-au încheiat fără succes.

Aplicarea programului de reforme, mai ales în ceea ce priveşte punctele referitoare la sistemul bancar, trebuie accelerată semnificativ în ultimele două luni ale anului, deoarece din 2016 intră în vigoare directiva europeană privind bail-in-ul creditorilor instituţiilor financiare, în categoria acestora intrând şi persoanele fizice şi companiile cu depozite de peste 100.000 de euro.

Conform unui articol din publicaţia germană Bild, preluat de cotidianul To Vima din Grecia, analiştii de la Deutsche Bank estimează că un nou haircut pentru datoria Greciei este inevitabil până la sfârşitul anului curent, iar valoarea acestuia trebuie să fie de circa 200 de miliarde de euro.

Tendinţa actuală a datoriei publice a Greciei va conduce la creşterea acesteia până la 340 de miliarde de euro la sfârşitul anului 2015, ceea ce reprezintă 200% din PIB.

Profesorul Lüder Gerken, preşedintele Centrum für Europäische Politik din Freiburg, a declarat pentru Bild că "un haircut este inevitabil din punct de vedere economic, la fel cum este şi al patrulea pachet de salvare", deoarece "economia Greciei este distrusă, consumul prea ridicat, iar investitorii lipsesc".

În opinia lui Gerken, un program de redresare a Greciei nu poate funcţiona decât dacă ţara părăseşte zona euro.