Anularea alegerilor prezidenţiale de către CCR a iscat mai multe controverse pe plan intern şi a dus la creşterea sprijinului populaţiei pentru forţele extremiste, a declarat Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, într-un interviu acordat publicaţiei ungare Mandiner.
"Este îngrijorător că forţele extremiste câştigă tot mai mult sprijin din partea populaţiei. La alegerile parlamentare din decembrie au obţinut peste 32%. (...) Decizia Curţii Constituţionale de a anula rezultatul primului tur şi implicit şi al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a fost şocantă, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Pentru a înţelege situaţia, trebuie să recunoaştem că, acolo unde conducerea politică este slabă, alte structuri tind să preia controlul. În cazul României, vorbim despre o guvernare politică fragilă, care deschide uşa influenţelor externe sau structurilor interne, cum ar fi serviciile de informaţii", a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care afirmă însă că la alegerile prezidenţiale ce ar urma să aibă loc în luna mai se aşteaptă la un rezultat diferit faţă de cel din 24 noiembrie 2024.
El consideră că un alt factor care a contribuit la actuala situaţie politică din ţara noastră este reprezentat de creşterea inehităţilor sociale din ultimele decenii. "Inegalitatea socială în creştere din ultimii 35 de ani a generat nemulţumiri sociale. Aceasta a permis extremei-drepte să câştige teren, canalizând frustrările populaţiei", a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna.
Tamas Sandor a precizat că România este un stat expus influenţelor externe, datorită poziţiei sale geopolitice şi consideră că maghiarii de la noi din ţară nu îşi permit să se relaxeze în actualul context.
Preşedintele CJ Covasna a arătat: "România are o poziţie geopolitică extrem de importantă. Atât Rusia, cât şi NATO încearcă să influenţeze viaţa politică a ţării. Se speculează că Rusia a exercitat o influenţă puternică asupra alegerilor recente. În acelaşi timp, fiind un membru dedicat NATO, este probabil ca şi Washingtonul să fi exercitat presiuni politice. România a fost de-a lungul istoriei un teren de confruntare culturală şi politică, iar în contextul geopolitic actual, este un câmp de bătălie intens expus. România este un stat tânăr, cu doar 34 de ani de democraţie. Perioada comunistă nu poate fi considerată o administraţie modernă, iar înainte de aceasta, ţara nu a avut o structură de guvernare bine organizată. În prezent, există instituţii cu denumiri europene, dar gândirea rămâne în mare parte bizantină. În acest context, comunitatea maghiară din România trebuie să rămână vigilentă. Nu ne putem permite să ne relaxăm".
În aceste condiţii, Sandor afirmă că miza alegerilor prezidenţiale este uriaşă deoarece este vorba despre direcţia pe care va merge ţara noastră. "Fie va progresa, fie va reveni la episoade întunecate ale istoriei sale. România este încă o democraţie fragilă şi trebuie să fim atenţi la toate influenţele, interne şi externe", a concluzionat preşedintele CJ Covasna.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2025, 00:47)
Cand udmr se plange de extremism, asistam la o ofensa adusa natiunii romane.
"Drujba lui Dumnezeu" era influentat de bizantini?