Ţara noastră a finalizat documentaţia pentru accesarea celor peste 44 de miliarde de euro din Politica de Coeziune

Executivul a aprobat în şedinţa de astăzi varianta actualizată a Acordului de Parteneriat 2021-2027, care integrează observaţiile formulate de Comisie pe marginea documentului transmis iniţial de România, potrivit unui comunicat de presă.

Conform sursei citate, documentul aprobat astăzi prevede o alocare totală constituită din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime de 44,7 miliarde euro, din care 31,1 miliarde euro este alocarea europeană şi 13, 6 miliarde euro este contribuţia naţională.

Tot astăzi au fost aprobate ultimele trei programe operaţionale - PO sănătate, PO Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare şi PO Tranziţie Justă, documentele urmând a fi transmise Comisiei în cursul zilei de mâine. Astfel, a fost finalizată întreaga documentaţie necesară accesării fondurilor din Politica de Coeziune: toate cele 16 programe operaţionale şi Acordul de Parteneriat 2021-2017.

"Astăzi este o zi importantă pentru Politica de Coeziune, pentru că am adoptat actele normative necesare pentru finalizarea documentelor care vor permite României să acceseze bugetul de 44 de miliarde pe care îl are la dispoziţie. Sunt peste 3.200 de pagini de documentaţie pe care ne-am propus să le finalizăm în această perioadă pentru a transmite Comisiei întreg pachetul necesar pentru accesarea bugetului impresionant din Politica de Coeziune. În perioada de programare 2021-2027, bugetele cele mai generoase vor fi alocate pentru componenta de transport - 9,6 miliarde de euro care ne vor permite să continuăm programul amplu destinat autostrăzilor, infrastructurii feroviare şi altor proiecte care vor asigura dezvoltarea pe termen lung a României.

De asemenea, prin fondurile destinate dezvoltării regionale vom putea face investiţii care să îmbunătăţească viaţa oamenilor la nivelul comunităţilor locale, prin proiecte de mobilitate şi regenerare urbană sau proiecte care vizează standardele de locuire. Pentru dezvoltarea durabilă - infrastructura de apă-canal - sunt prevăzute peste 5 miliarde de euro, iar în domeniul sănătăţii avem pentru prima dată un program operaţional dedicat care va susţine atât investiţii în infrastructura de sănătate, cât şi în formarea resursei umane, servicii de prevenţie sau digitalizarea sistemului de sănătate", a precizat ministrul Marcel Boloş.

Din bugetul total alocat Programului Operaţional Sănătate, aproximativ 2,274 miliarde euro sunt fonduri europene, iar cofinanţarea naţională va fi de aproximativ 1,606 miliarde euro. Programul este structurat pe 7 priorităţi:

-Creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu şi îmbunătăţirea şi consolidarea serviciilor preventive;

-Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei, impactului dizabilităţii şi profilului de morbiditate;

-Creşterea eficacităţii şi rezilienţei sistemului medical în domenii critice, de importanţă strategică cu impact transversal asupra serviciilor medicale şi asupra stării de sănătate;

-Investiţii pentru construirea spitalelor regionale;

-Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical

-Digitalizarea sistemului medical;

-Măsuri care susţin domeniile oncologie şi transplant.

2,2 miliarde de euro vor fi alocate cercetării, dezvoltării, inovării şi digitalizării, în următorul exerciţiu financiar, prin Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027 (POCIDIF)

Guvernul a aprobat astăzi Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027, cu o alocare totală de 2,2 miliarde de euro din care 1,65 miliarde de euro fonduri europene şi 551,4 milioane de euro contribuţia naţională.

Priorităţile acestui program vor urmări:

-Susţinerea şi promovarea unui ecosistem de CDI atractiv şi competitiv în România;

-Digitalizare în administraţia publică centrală şi mediu de afaceri;

-Transformarea digitală şi furnizarea de servicii îmbunătăţite în sectorul cultural.

-POCIDIF va finanţa intervenţii dedicate:

-sectorului privat, colaborării public şi privat în domeniul CDI, inclusiv competenţe în domeniul CDI în vederea creşterii competitivităţii;

-proiectelor în domeniul tehnologiilor avansate/crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic;

-integrării ecosistemului naţional CDI în Spaţiul de Cercetare European şi internaţional

-dezvoltării şi retehnologizării întreprinderilor, HUB-ul pentru ecosistemul de antreprenoriat;

-proiectelor privind adoptarea de tehnologii avansate în contextul transformării digitale

-adoptării digitalizării în beneficiul cetăţenilor;

-digitalizării IMM-urilor prin Hub-urile de Inovare Digitală Europene din România.

Judeţele cele mai afectate de implementarea măsurilor de tranziţie la neutralitatea climatică vor fi sprijinite prin Programul Operaţional Tranziţie Justă (POTJ)

Acest Program Operaţional a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de investiţii definite la nivelul planurilor teritoriale pentru o tranziţie justă (PTTJ), elaborate pentru judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş.

Cu o alocare totală de 2,53 miliarde de euro, din care 2,13 miliarde euro fonduri europene, programul vine să sprijine dezvoltarea sustenabilă a antreprenoriatului, pentru a se crea noi locuri de muncă durabile şi cu un nivel atractiv de salarizare. Vor fi adoptate măsuri prin care se va asigura accesul populaţiei la programe de calificare/ recalificare, precum şi la servicii de asistenţă şi măsuri de incluziune activă, prioritare fiind nevoile persoanelor cu pregătire medie sau de bază, pentru care ocuparea locurilor de muncă va fi mai dificilă.

Tranziţia la neutralitatea climatică este favorizată în egală măsură şi de investiţii care îmbunătăţesc calitatea vieţii şi combat sărăcia energetică. Toate investiţiile POTJ vor contribui la tranziţia la o economie cu emisii reduse de carbon (2050) şi la atingerea ţintelor de mediu aferente, se mai arată în comunicat.