Teama creşte pe piaţa internaţională a obligaţiunilor guvernamentale

Investitorii în titluri cu venit fix au trecut, în doar câteva luni, de la euforie la anxietate. Efectul neaşteptat al programelor de relaxarea cantitativă ale marilor bănci centrale, creşterea dobânzilor, se manifestă tot mai accentuat, atât în Europa, cât şi în Statele Unite.

O analiză recentă de la Pimco, unul dintre cele mai mari fonduri de obligaţiuni la nivel global, arată că "investitorii riscă să cadă într-o capcană a lichidităţii", după cum scrie Bloomberg, pe fondul încercărilor de a-şi îmbunătăţi randamentul plasamentelor.

Conform datelor de la Royal Bank of Scotland, în primul trimestru din 2015 indicatorul lichidităţii de pe piaţa obligaţiunilor a scăzut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar declinul faţă de 2006 a fost de 90%.

În cazul pieţei obligaţiunilor guvernamentale ale Germaniei, volumul tranzacţiilor zilnice a scăzut până la 22 miliarde de euro în T1 2015, de la 29 de miliarde în urmă cu zece ani, conform datelor oficiale preluate de Bloomberg.

După ce a enumerat efectele ulterioare lansării efective a programului QE în Europa - creşterea dobânzilor pe termen lung, declinul burselor şi aprecierea euro - analistul Patrick Artus, de la banca de investiţii Natixis, ajunge la concluzia că "pieţele financiare au trecut de la supraevaluarea efectelor QE la subevaluarea lor", în ciuda menţinerii caracterului ultrarelaxat al politicii monetare.

În opinia lui Steen Jakobsen, economist-şef al băncii daneze Saxo, vârful actualului ciclu al creditării s-a înregistrat la sfârşitul primului trimestru din 2014, iar acum s-a intrat pe calea creşterii costului capitalului, ale cărei efecte negative asupra profiturilor se vor observa începând din toamnă.

Pentru Jakobsen, creşterea randamentelor pe piaţa obligaţiunilor reprezintă un fenomen de compensare a aşteptărilor inflaţioniste, în ciuda lipsei semnalelor optimiste privind consolidarea şi accelerarea creşterii economice.

Tensiunile care se acumulează pe pieţele internaţionale i-au determinat pe unii manageri ai fondurilor de investiţii, atât din Europa, cât şi din Statele Unite, să recomande reducerea semnificativă a expunerilor faţă de acţiuni şi obligaţiuni şi păstrarea surselor financiare în numerar.

Printre băncile centrale care se confruntă cu efecte contrare aşteptărilor de la iniţierea programului QE se află şi Riksbank, instituţia monetară a Suediei.

Pe fondul aprecierii semnificative a coroanei faţă de euro, Riksbank a trecut la dobânzi de referinţă negative (n.a. în prezent este de -0,25%), lansând, în paralel, şi un program de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale.

Îngrijorarea investitorilor cu privire la lichiditatea acestei pieţe a condus la creşterea semnificativă a randamentelor în ultima lună, după cum scrie Bloomberg. "Probabil că nu la acest lucru se aştepta Riksbank", se mai arată în articolul Bloomberg. În aceste condiţii, randamentul obligaţiunilor de 10 ani a crescut recent până la 1,1%, de la un minim de circa 0,2%, înregistrat în aprilie 2015.

Ţinta de achiziţii a Băncii Suediei este echivalentul a circa 10 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 14% din piaţa totală a titlurilor de stat suedeze, respectiv 3% din PIB, conform datelor prezentate de Bloomberg.

"Condiţiile financiare se deplasează în direcţia greşită", a declarat Roger Josefsson, analist la Danske Bank în Stockholm, pentru agenţia de ştiri americană. Şi în cazul Suediei, problemele generate de efectele neaşteptate ale relaxării cantitative s-au extins şi la nivelul pieţei repo, în condiţiile restrângerii semnificative a valorii colateralului eligibil pentru astfel de tranzacţii.

Şi vecinii din Danemarca au aceleaşi probleme, banca centrală fiind gata să folosească rezervele valutare pentru a face faţă ieşirilor de capital. Doar în urmă cu cinci luni, autoritatea monetară de la Copenhaga a luat măsuri extraordinare pentru a stăvili fluxurile de capital care intrau în ţară, pe fondul eliminării cursului fix al francului faţă de euro de către Banca Elveţiei.

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale de 10 ani ale Danemarcei au crescut accelerat în ultima perioadă, ajungând până la 1,2%, de la 0,1% în februarie 2015, conform datelor de la Investing.com.

Financial Times scrie că "îngrijorările referitoare la cotaţiile bursiere nesustenabile şi la existenţa unei bule speculative pe piaţa obligaţiunilor conduc la creşterea riscului declanşării unor vânzări masive în această vară".

Un sondaj realizat de organizaţia CFA UK arată că două treimi dintre managerii fondurilor de investiţii şi analişti consideră că bursele din economiile dezvoltate sunt supraevaluate, în timp ce trei sferturi apreciază că există o bulă speculativă pe piaţa obligaţiunilor, după cum arată cotidianul financiar britanic.

În contextul aşteptării febrile a unor mişcări majore pe pieţe, mai rămâne o singură întrebare: există suficientă încredere în capacitatea băncilor centrale de a menţine măcar un calm aparent până în toamnă?