"Tehnologia de tip blockchain va fi sfârşitul sistemului bancar"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 6 iunie 2018

"Tehnologia de tip blockchain va fi sfârşitul sistemului bancar"

În curând, dezintermedierea bancară va fi regula, şi nu excepţia, consideră avocatul Gheorghe Piperea, care a lansat, recent, cartea "Protecţia consumatorilor în contractele comerciale". Printre altele, domnia sa susţine, într-un interviu, că "tehnologia de tip blockchain va fi sfârşitul sistemului bancar, dacă cei care îi conduc destinul cu 200 de km la oră nu se vor opri cu cel puţin 1 km înaintea impactului cu zidul din faţă".

(Interviu cu avocatul Gheorghe Piperea)

Reporter: Recent, aţi lansat cartea "Protecţia consumatorilor în contractele comerciale". Ce se vrea a fi, mai exact, această lucrare?

Gheorghe Piperea: Cartea "Protecţia consumatorilor în contractele comerciale" este, la prima vedere, un manual de legislaţie şi practică în acest domeniu, un ghid pentru consumatori şi asociaţiile acestora pentru promovarea drepturilor şi intereselor lor în contractele cu comercianţii şi un îndrumar pentru juriştii care lucrează cu aceste contracte şi care, într-o măsură oarecare, se confruntă cu legile şi jurisprudenţa în domeniu. Dar, la un nivel mai profund, cartea este despre echilibru economic, despre tentaţia banilor uşori şi modalităţile de protecţie a comercianţilor contra acestei tentaţii auto-destructive. Abuzul de putere economică, practicile comerciale înşelătoare, comerţul cu produse riscante sau defectuoase şi lipsa de transparenţă şi informare în contracte sunt destructive pentru încrederea în comerţ şi în comercianţi. Protejând consumatorii contra acestor plăgi ale societăţii de consum, protejezi indirect, dar indubitabil, comercianţii, în genere, faţă de concurenţii lor incorecţi, abuzivi şi opaci. Mai mult chiar, obligând comerciantul să îl informeze complet, prompt şi corect pe consumator, creezi şansa unei bune înţelegeri de către consumator a obligaţiilor sale contractuale, evitând, în acest fel, apariţia unor rebuturi contractuale care, în condiţiile comerţului în masă şi ale contractelor tipizate, se poate transforma într-un coşmar de PR, judiciar sau financiar pentru comerciantul care, în mod naiv, a crezut că poate să facă bani uşor, speculând naivitatea con­sumatorilor.

În fine, cartea este şi despre libertate şi raţiune, din ce în ce mai des negate de modul iraţional şi stereotipic în care intrăm în cotracte în era digitalizarii şi a globalizării şi de inegalităţile frapante care au segregat lumea noastră după criterii neo-feudale. Economişti, psihologi şi chiar neurologi insistă, în ultimii ani, asupra acestor aspecte îngrijorătoare ale lumii noastre. Întrucât dreptul nu poate rămâne lipsit de răspunsuri faţă de aceste fenomene economice care devin din ce în ce mai mult fenomene psihologice, comportamentale, cartea încearcă o "internalizare" juridică a acestor teorii şi mecanisme, pentru o repunere în drepturi a gândirii şi a acţiunii conştiente, a contractelor care obiectivează interese individuale şi nu instrumente de aservire.

Reporter: Cât timp aţi lucrat la ea?

Gheorghe Piperea: Lucrul efectiv la această carte se întinde pe circa doi ani, dar ideea de la care s-a pornit este mai veche cu aproximativ şase ani, datând de pe vremea în care în Româ­nia se descopereau procesele colective ale consumatorilor contra băncilor.

Reporter: Cum vi s-a părut trecerea de la avocat al clienţilor la autorul unei cărţi despre problemele acestora?

Gheorghe Piperea: Nu această trecere a fost grea (căci cărţile mele sunt scrise în exact această manieră, - o teoretizare şi o ordonare a materiei consecutivă unor experienţe practice directe, personale), ci munca de convingere a opiniei publice, prietenoasă ori inamicală, deopotrivă, că acest domeniu nu este o simplă legislaţie specială făcută să deroge de la dreptul civil sau un atentat la sacramentele dreptului civil (aşa cum încă este văzută de cei pe care, cândva, i-am numit talibani ai dreptului civil, cei care, fără să vrea, şi-au transformat porecla în renume), ci un set de reguli principiale, de bun simţ, care protejează, deopotrivă, consumatorul şi comerciantul ori chiar comerţul, ca ramură a economiei. Altfel, a face trecerea de la poziţia de avocat al consumarilor la postura de teoretician al acestui tip de drept şi economie comportamentală a fost tot atât de uşor cât ar fi fost să scriu un jurnal de front din tranşee, cu o mâna legată la spate. Nici nu cred că ostilităţile s-au terminat. Pe câmp încă sunt mine anti-personal, tancuri şi infanterie. O să vedeţi imediat ce publicaţi acest scurt interviu cât de mulţi trolli şi hateri vor "comenta"...

Reporter: Cum le poate veni cartea în ajutor potenţialilor clienţi bancari?

Gheorghe Piperea: Oricine are puţin timp la dispoziţie poate extrage din motivaţii pentru petiţii şi reclamaţii la ANPC, acţiuni în justiţie sau, după caz, notificări pentru (re)negocierea contractelor cu comercianţii sau pentru înlăturarea unor abuzuri ori practici incorecte. Am încercat să păstrez un limbaj accesibil, lizibil pentru oricine, fără a uita, totuşi, că este vorba de o carte de drept. Sunt indicate reperele legislative şi jurisprudenţiale necesare, precum şi sursele bibliografice utile celor care vor să studieze mai profund domeniul. Dar tot atât de important este ceea ce îşi propune această carte să ofere comercianţilor: predictibilitate, motive serioase de auto-corecţie a propriului comportament, pentru a şti ce este de evitat, cum trebuie să arate contractele lor tipizate şi practicile lor, în aşa fel încât să fie cât mai ferite de reclamaţii şi neîncredere.

Reporter: Care este următoarea carte pe care aţi dori să o scrieţi?

Gheorghe Piperea: Am în pregătire o carte despre contracte şi obligaţii comerciale, în general, mult mai largă decât domeniul protecţiei consumatorilor. Sper să fie gata de publicare în septembrie.

Reporter: După aceşti câţiva ani în care v-aţi luptat cu băncile, care este concluzia dumneavoastră, atât în ceea ce priveşte sistemul bancar, cât şi actul de justiţie din ţara noastră?

Gheorghe Piperea: În acest moment sunt destul de dezamăgit. La începutul lui 2015, eram încântat să văd nu numai că cetăţenii români, mai ales în calitatea lor de consumatori, îşi recâştigaseră încrederea în sistemul nostru judiciar (care ajunsese, în decurs de circa doi ani, să aibă o practică unitară, predictibilă în domeniu), ci şi să văd că băncile îşi corectau contractele tipizate (făcute, prin 2006-2008, după "regula" copy-paste, adică un model importat de una dintre bănci de la societatea sa mamă din Austria era replicat, fără efort şi fără adaptare, la economia noastră de toate celelalte bănci din pluton, care se alinau "natural" în spatele liderului), pentru simplul motiv de a nu ne mai da nouă, inventivilor consumatori, ce să mai atacăm în justiţie. Din păcate, însă, din 2015, s-au întâmplat două fenomene care au distrus bruma de credibilitate căpătată de sistemul judiciar şi de cel bancar în perioada 2012-2015: (i) o serie de seminarii, organizate în comun, pe baza unor protocoale ilegale, de INM şi BNR, la Sinaia, cu judecătorii care judecau astfel de cauze, seminarii susţinute chiar de către bănci (adică de pârâte); ca şi celelalte protocoale, de care toată lumea vorbeşte în prezent, şi aceste protocoale au fost respectate cu sfinţenie, în defavorea legii, a conştiinţei judecătorului şi a bunului simţ practic; trendul din 2012-2015, favorabil consumatorilor, a fost inversat; (ii) legea dării în plată a ridicat contra consumatorilor o adevărată oas­te de stormtroopers, în acest grup compact de oponenţi ai acestei legi (care, aşa cum preconizam în toamna lui 2015, nu a avut decât un impact minor, pentru că oamenii nu se despart aşa de uşor de casele lor, ci vor doar o pârghie de negociere a reducerii poverii creditului) intrând chiar şi judecători; unii au scris tratate întregi despre cât de rea este această lege, alţii au făcut un scop în sine din blocarea în justiţie a aplicabilităţii acestei legi; s-a ajuns la aberaţia în care impreviziunea este redusă la decesul intempestiv al debitorului, iar această motivaţie aparţine unui judecător care ar trebui să fie, totuşi, imparţial. Ar fi bine de remarcat că BNR a declanşat în 2014 operaţiunea "credite ieftine în lei", derulată timp de circa trei ani (2014-2017), în condiţiile unui ROBOR ţinut artificial la o treime din dobânda de referinţă a BNR; în intenţia de a nu pierde volum de afaceri, băncile au aruncat pe piaţă alte contracte tipizate, împănate cu clauze abuzive şi afectate de practica incorectă a ascunderii riscului de dobândă; în intenţia de a bloca legea dării în plată, BNR a obţinut exceptarea creditelor Prima casă de la aplicabilitatea acesteia; în curând scânteia unor noi litigii cu băncile se va reaprinde, căci creditele Prima casă sunt infinit mai riscante decât cele în CHF; cei îndatoraţi în acest programat (mulţi dintre ei determinaţi să ceară public exceptarea de la legea dării în plată) vor descoperi "beneficiile" captivităţii în acest program, iar noi, ceilalţi, contribuabilii, vom descoperi că trebuie să acoperim nu numai consecinţele ruinei acestor oameni, ci şi profiturile de casino ale băncilor şi dezvoltatorilor imobiliari.

Reporter: Care consideraţi că sunt cele mai mari obstacole cu care se confruntă clienţii?

Gheorghe Piperea: În primul rând, auto-destructivul lobby bancar (în frunte cu avocatul de ultimă instanţă al băncilor, BNR) şi, în alt doilea rând, impredictibilitatea actului judiciar; dar pot enumera şi insuficienta atenţie acordată de mass-media acestor ches­tiuni grave care afectează fiecare consummator şi, în mod direct, întreaga economie (ne concentrăm, din păcate, pe mize mici), slaba capacitate instituţională şi de personal a autorităţilor cu atribuţii în domeniu şi incredibila rejectare a acestui domeniu de către main-stream-ul judiciar şi universitar.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca situaţia din zona bancară să se schimbe?

Gheorghe Piperea: Băncile să vină la dezbaterile cu consumatorii, să îi cheme de fiecare dată la dezbateri pe consumatori, să nu mai mimeze negocierea şi umanismul, să crediteze responsabil, să abandoneze tentaţia profitului uşor; în definitiv, "regula" de azi după care profitul trebuie să fie privatizat, iar pierderile să fie socializate nu va avea o durată de viaţă prea mare; în curând, dezintermedierea bancară va fi regula, şi nu excepţia; tehnologia de tip blockchain va fi sfârşitul sistemului bancar, dacă cei care îi conduc destinul cu 200 de km la oră nu se vor opri cu cel puţin 1 km înaintea impactului cu zidul din faţă.

Reporter: Dar în ceea ce priveşte jus­tiţia de la noi ce credeţi că ar trebui făcut?

Gheorghe Piperea: Justiţia de la noi trebuie să se maturizeze cumva, să iasă din tentaţia adolescentină de a face totul uşor, comod şi din lamentaţia continuă că are "rolul" supraîncărcat şi indepenenţa ameninţată. Nimeni nu poate lupta contra obedienţei nesolicitate, auto-impuse, dar toţi putem lupta contra asaltului vizil al deţinătorilor puterii economice sau administrative la adresa indepedenţei sistemului judiciar. Cei care abuzează de această putere nu au interesul de a vedea o justiţie indendentă în România. Dar noi, toţi ceilalţi, avem nevoie de o justiţie independentă, atentă la contemporaneitate, ataşată de principiile democraţiei, căci fără independenţa justiţiei nu avem democraţie.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. Cartea a scris-o el?:))) A povestit si partea in care castiga procese pentru ca onorabila consoarta lucra la Unicredit si ii dadea informatii din interior? A povestit si minciunile si ordinariile facute de Laboforte de la Piata Noua la ordinele lui? Sau cum au dat de toti peretii cu el aia de la BCR?! Sau cum balacarea tinerii care isi cumpara o casa in timp ce el lua 800.000 euro pentru ditamai vila in sectorul 4? :)))

    1. Dar despre ascunderile sub pres a diverselor lucruri care" nu sunt pentru

      toti"care se observa in actiunile exponentilor bancari ,nimic ? 

      Detaliază!

      Nu a primit detalii. Scriptul de la 'servici' atat cuprindea

      Aaaa,trebuie să ai pe cineva angajat în băncă să vezi cât fură băncile?Javre ordinare. Dosare penale pt furt.

    Ai bani cumperi mumă si tută, nu ai stai pe scaun.

    Profitul privat pierderile socializate foarte buna exprimare. 

    Clar bancile se vor dezintegra..

    1. Habar nu am daca bancile vor disparea sau nu, e prea complexa treaba ca sa ai o idee clara.

      Ceea ce e insa 100% sigur e ca si daca dispar bancile nu o sa poti sa iei bani imprumut si sa nu-ti platesti datoria, cum va place voua speculantilor. 

      Plus ca daca o sa pacalesti un vecin sa te imprumute cu 10 mii de euro ca vrei sa-ti iei masina sa nu crezi ca daca te saturi de masina o sa te poti duce la el sa-i lasi masina si sa scapi de datorie ca-ti da cu masina ta de speculant in cap.  

      Prafu și pulberea să se aleagă de toți bancherii și de copii copii lor, și de cei ce le iau apărarea.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb